Sefi de stat si inalti oficiali americani si europeni si-au riscat viata pentru a participa la inaugurarea celui de-al doilea mandat de presedinte al Columbiei pentru Alvaro Uribe. O data cu apropierea ceremoniei de depunere a juramintului de catre presedintele reales, Alvaro Uribe, gherilele marxiste Fortele Armatei Revolutionare din Columbia ( FARC ) si-au intensificat atacurile asupra armatei columbiene, ucigind 27 de persoane. Autoritatile au arestat la Bogota duminica seara doi importanti membri ai fortei marxiste si au descoperit ca acestia ascunsesera armament si explozibili intr-un hotel aflat in apropierea sediului presedintiei, cu scopul de a declansa atacuri in timpul ceremoniei. In urma cu patru ani, la precedenta ceremonie de depunere a juramintului, membrii miscarii de gherila Fortele Armate Revolutionare din Columbia (FARC) au lansat atacuri cu grenade impotriva sediului presedintiei, ucigind 21 de persoane si ranind alte 60. Participare regala La ceremonie urmau sa participe 11 presedinti si vicepresedinti ai statelor latino-americane, dar si presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, principele mostenitor al Spaniei, Felipe de Bourbon, si secretarul pentru Comert al SUA, Carlos Gutierrez. Anul acesta, ceremonia era prevazuta sa inceapa la ora locala 15.00 (ora 23.00 a Romaniei). Armata si politia columbiana au desfasurat un dispozitiv de securitate cuprinzind 29.000 de militari, vehicule blindate, elicoptere, avioane si posturi de control la toate intrarile in Bogota, dar si in oras. In timpul primului sau mandat, Uribe, al carui tata a fost ucis de gherilele marxiste, a reusit, cu ajutorul asigurat de trupele SUA prezente in Columbia, sa limiteze actiunile violente ale FARC. De asemenea, fostul primar al orasului Medellin, reales in mai pentru al doilea mandat prezidential, a reusit sa ii dezarmeze pe paramilitarii de dreapta care isi asumasera sarcina de a-i combate pe membrii FARC. Lideri la droguri In ciuda celor 40 de ani de razboi civil, statul sud-american inregistreaza in prezent o crestere economica fara precedent. Columbia ramine insa cel mai mare exportator mondial de cocaina, gruparile de gherila furnizind 80% din productia mondiala. Analistii considera chiar ca obtinerea de profituri din comertul cu droguri si rascumpararile cerute in schimbul ostaticilor au devenit principala preocupare a gruparilor de gherila columbiene, devansind obiectivul ideologic initial, din anii ‘60, de a impune prin forta o conducere marxista.