Cele 13 scoli de samba din Rio de Janeiro s-au intrecut si anul acesta in ingeniozitate si in fast, pentru a impresiona spectatorii si juriul Carnavalului. Iar cheltuielile au fost pe masura, cotidianul "O Globo" scriind ca fiecare scoala a alocat un buget de cel putin 2,8 milioane de dolari pentru amenajarea carelor alegorice si pentru costumele dansatorilor. Competitia este atat de acerba incat unele scoli ajung sa cheltuiasca de doua ori mai mult decat prevazusera. In anii ‘80, coregraful Joazinho Trinta a revolutionat prestatia scolii Beija Flor, ridicand standardele opulentei carnavalului. "Saracul iubeste luxul, intelectualul iubeste saracia", si-a justificat Trinta etalarea de fast intr-o metropola in care majoritatea locuitorilor lupta cu saracia. Pentru a se ridica la standardele carnavalului, scolile de samba, care reprezinta cele mai sarace cartiere ale orasului Rio de Janeiro, au fost nevoite sa apeleze la mafia jocurilor de noroc, aceasta reprezentand pana acum zece ani principala sursa de finantare. In ultimii ani, a crescut ponderea sponsorizarilor din partea unor mari companii, care nu pot beneficia de publicitate din partea beneficiarilor recunoscatori, dar se bucura de unele scutiri de taxe. scoala de samba Mangueira sustine ca nu a apelat niciodata la finantari ilegale. Bugetul sau de anul acesta, 2,5 milioane de dolari, a fost acoperit in mare parte de o sponsorizare venita de la compania petroliera Petrobras. Beija Flor, care a cheltuit 3,5 milioane de dolari, a primit insa bani de la un important sef mafiot, sustine "O Globo". Fiecare scoala de samba primeste cate 1,3 milioane de dolari, din drepturile de retransmitere televizata a carnavalului. Statul Rio contribuie la randul sau cu cate 150.000 de dolari. Cea mai mare parte a bugetului trebuie sa se acopere din sponsorizari , iar o aparitie cat mai spectaculoasa intr-un an atrage atentia potentialilor finantatori din anii urmatori.