Parlamentul turc urma sa aleaga luni presedintele tarii dintre trei candidati: actualul ministru de Externe, un nationalist si un reprezentant al opozitiei de stinga. Prima incercare a ministrului turc de Externe, Abdullah Gul, de a deveni presedinte a fost blocata in luna aprilie, cind au existat temeri ca el ar fi un islamist convins si ar reprezenta o amenintare la adresa sistemului laic. Criza a fost depasita numai dupa organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, in luna iulie, cind Partidul Conservator AK (Justitie si Dezvoltare) si-a consolidat pozitia, avind 46% din voturi. Gul are nevoie de doua-treimi din voturi pentru a cistiga in primul tur, sansele sale fiind mici in conditiile in care si-a depus candidatura si ultranationalistul Sabahattin Cakmakoglu, formatiunile prokurde au anuntat ca vor vota impotriva lui Gul, iar opozitia de stinga are propriul candidat, Tayfun Icli. Este posibil ca Gul sa cistige in al treilea tur de scrutin, la finalul acestei luni, cind nu va mai avea nevoie decit de o majoritate simpla de voturi, pe care AKP o are. Acesta ar putea fi doar inceputul unei perioade tensionate in viata politica din Turcia. Armata va acorda o mare atentie actiunilor presedintelui si va fi gata sa intervina la cea mai mica greseala. In aprilie, principalul partid de opozitie si elita laica a tarii au blocat incercarea de alegere a ministrului de Externe, pentru ca in trecut acesta a facut parte dintr-un partid islamist si este considerat o amenintare a sistemului laic. Mii de oameni au protestat atunci pe strazi, iar armata a precizat ca e gata sa intervina. Gul spune ca si-a schimbat viziunea si ca este loial constitutiei actuale. Cu toate acestea, opozitia ramine puternica, mai ales pentru ca sotia lui Gul poarta inca valul islamic. Prima sarcina a lui Abdullah Gul in calitate de presedinte va fi numirea in functie a noului Cabinet condus de Recep Tayyip Erdogan . Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro