Saakasvili a declarat stare de urgenta pentru 15 zile, acuzand o tentativa de lovitura de stat a opozitiei. Ziare cenzurate, posturi de radio si televiziuni inchise, manifestatii interzise, astfel au trait georgienii prima zi a starii de urgenta impusa de puterea de la Tbilisi dupa ciocnirile violente dintre fortele de politie si opozitia din Georgia. Aceste masuri, care vor functiona timp de 15 zile, au fost decise miercuri seara de presedintele Saakasvili. Confruntat cu cele mai ample manifestatii de la " Revolutia Trandafirilor " din 2003, liderul de la Tbilisi a anuntat alegeri prezidentiale anticipate pe 5 ianuarie, precizand ca se va prezenta la scrutin pentru a obtine un nou mandat. "A existat o tentativa de lovitura de stat si, prin urmare, trebuie sa reactionam", a declarat premierul Zurab Nogaideli, precizand ca starea de urgenta va fi ridicata cand situatia va reveni la normal. Ieri, pe strazile din Tbilisi nu se vedea nici urma de manifestant al opozitiei, ci doar patrule numeroase ale armatei si politiei georgiene. In centrul capitalei, impresionante dispozitive ale fortelor de ordine au fost desfasurate pe strazile spre Parlamentul Georgiei, unde au avut loc miercuri ciocnirile intre trupele speciale si opozitie, soldate cu peste 500 de raniti. Multi dintre locuitorii capitalei au preferat sa ramana acasa, iar unii nu stiau exact ce au voie si ce nu au voie in timpul starii de urgenta. In micile magazine din oras, vanzatoarele se uitau la postul de televiziune de stat, singurul care difuzeaza stiri. Restrictii ­s-au aplicat si transportului in comun. Cateva statii de metrou au fost inchise, iar traseele unor autobuze au fost deviate pentru a preveni venirea in masa a eventualilor manifestanti. Aceste masuri au fost decise miercuri seara de presedintele Mihail Saakasvili , pe care opozitia il acuza de coruptie si autoritarism. Moscova raspunde expulzarilor Intre timp, scandalul diplomatic ruso-georgian s-a acutizat. Trei angajati ai Ambasadei Rusiei in Georgia urmau sa paraseasca ieri teritoriul georgian, dupa ce Saakasvili a acuzat serviciile secrete ale Moscovei ca sunt implicate activ in escaladarea crizei de la Tbilisi. Rusia a negat aceste acuzatii, expulzand, la randul sau, trei diplomati georgieni. Expulzarile risca sa exacerbeze tensiunile deja existente din relatiile ruso-georgiene, pe fondul separatismului regiunilor Abhazia si Osetia de Sud, sustinute de Moscova. Rusia a suspendat legaturile aeriene, terestre si maritime cu Georgia, in septembrie 2006, dupa arestarea a patru ofiteri rusi acuzati de spionaj, care a dus la o grava criza diplomatica . SUA, in fata unei alegeri dificile Actuala stare din Georgia ar putea pune Washingtonul in fata unei alegeri dificile - fie sa-l sprijine pe Mihail Saakasvili, a carui popularitate este in cadere libera, fie sa stea sa priveasca cum un aliat-cheie al sau se afunda in haos intr-un moment critic, relateaza cotidianul britanic "The Times". SUA atribuie Georgiei o importanta geopolitica uriasa, inclusiv in eventualitatea unei actiuni militare impotriva Iranului. Potrivit "The Times", Washingtonul a facut investitii financiare importante in sprijinul lui Saakasvili, considerat un democrat si un prooccidental. Situatia din Georgia a provocat ingrijorare la UE, dar si la NATO. Jaap de Hoop Scheffer a calificat drept "neconforma" cu valorile NATO instituirea starii de urgenta in Georgia, tara care doreste sa devina membra a Aliantei Nord-Atlantice. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro