Recunoasterea genocidului armean de catre SUA complica si mai mult situatia trupelor americane din Irak. Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentantilor de la Washington a adoptat miercuri o rezolutie care recunoaste genocidul comis de turcia otomana impotriva armenilor, in 1915-1918. Decizia a fost aprobata cu 27 de voturi contra 21, in ciuda avertismentelor presedintelui Bush ca un asemenea act va periclita relatiile cu Turcia, partener indispensabil in NATO. Acelasi avertisment i-a fost trimis lui Nancy Pelosi, lidera democrat al Camerei, de catre opt fosti secretari de stat ai SUA, relateaza publicatia ‘’The Economist’’. „Aprobarea acestei rezolutii este o initiativa iresponsabila, care va complica relatiile intretinute timp de generatii cu un stat prieten si aliat, precum si cu un partener strategic“, a ripostat, printr-un comunicat, guvernul turc. In replica, secretarul de Stat adjunct, Nicholas Burns, a precizat ca va asigura ambasada Turciei ca administratia nu va aproba textul rezolutiei. Atit Condoleezza Rice, cit si seful Pentagonului, Robert Gates , au atentionat ca SUA risca sa piarda astfel dreptul de acces la baza aeriana de la Incirlik, prin care se face aporovizionarea trupelor americane din Irak. Mai mult, racirea relatiilor intervine imediat dupa ce Ankara a decis sa dea unda verde unei ofensive turce in nordul Irakului, unde se afla taberele insurgentilor kurzi. Masura este dezaprobata de SUA, deoarece ar fi un factor destabilizator suplimentar in Irak. Recunoasterea genocidului impotriva armenilor este considerata fapta penala in Turcia. Ankara considera ca nu mai mult de 500.000 de armeni si-au pierdut viata in perioada 1915-1918, ca victime colaterale ale tulburarilor ce au premers caderii Imperiului Otoman. Beneficiind de o diaspora impresionanta (din totalul de 11 milioane de armeni, 8 milioane traiesc peste hotare), Armenia sustine insa ca au fost ucisi 1,5 milioane de armeni, in cadrul unui genocid programat. O disputa diplomatica asemanatoare celei dintre Turcia si SUA a avut loc acum un an, cind Franta a adoptat un text similar. Criticii deciziei de atunci au considerat ca recunoasterea genocidului a fost un act politic, menit sa tina Turcia in afara UE. Discordie si izolare internationala Dupa desprinderea Armeniei din fosta URSS, Turcia nu a stabilit legaturi diplomatice cu Erevanul. Dupa declansarea conflictului din Nagorno Karabach (enclava armeana din Azerbaidjan ), Turcia a impus Armeniei o blocada comerciala care este si azi in vigoare. Caile ferate care fac legatura intre Turcia si Caucaz ocolesc Armenia, la fel si importantul gazoduct Baku-Tbilisi-Ceyhan. Erevanul sustine ca aceasta izolare a dus la pastrarea unei relatii privilegiate cu Rusia in domeniul energetic si al securitatii. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro