„Nu este posibil sa critici Bruxellesul de luni pana sambata, iar duminica sa le ceri cetatenilor tai un vot favorabil Europei” - Jose Manuel Barroso , (presedintele Comisiei Europene)

Imposibilitatea de a gasi imediat o solutie la criza declansata de respingerea Tratatului de la Lisabona de catre cetatenii irlandezi pare sa fi aruncat liderii europeni intr-un carusel al acuzatiilor si contraacuzatilor care nu s-a potolit nici dupa Consiliul European de saptamana trecuta.

Cel mai vehement se arata presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, care i-a acuzat, sambata, pe „carcotasii” ce s-au grabit sa puna esecul in spatele Bruxellesului ca „nu cu sloganuri populiste vom reface increderea cetatenilor”, relateaza AFP.

Tinta lui Barroso era premierul italian Silvio Berlusconi, care a propus ca, la urmatorul Consiliu (din octombrie si dedicat deja gasirii unei solutii pentru a iesi din impasul provocat de NU-ul irlandez), sa se ia in discutie „atitudinea comisarilor europeni care pun in dificultate guvernele, cu declaratiile lor”.

Berlusconi se referea la criticile primite dinspre Bruxelles pentru acordarea unui ajutor de stat de urgenta (in valoare de 300 milioane euro) companiei Alitalia. CE considera ca ajutorul acordat incalca normele in materie, iar Barrroso a respins acuzatiile lui Berlusconi, spunand ca „nu are rost sa cadem in ispita populista de a descrie Comisia ca expresia birocratiei si tehnocratiei”.

Presedintele CE a fost nemultumit si de atitudinea presedintelui Nicolas Sarkozy, care a dat vina pe oficialii de la Bruxelles pentru rezultatul referendumului din Irlanda. Despre acest rezultat in sine, Barroso considera ca, in aceeasi masura in care se respecta vointa poporului irlandez, „trebuie respectata si vointa statelor care doresc ratificarea”.

Inceput prost pentru presedintia franceza

„Meciul” dintre Barroso si Sarkozy nu se arata de bun augur pentru presedintia franceza a Consiliului, mai ales dupa ce liderul francez a pus la indoiala si extinderea Uniunii, despre care crede ca nu mai poate fi posibila fara ratificarea Tratatului de la Lisabona. „Este clar ca, din moment ce nu am rezolvat problema institutionala, problema extinderii este blocata de jure si de facto”, a declarat Sarkozy.

Presa britanica l-a acuzat pe presedintele Frantei ca incearca astfel sa-i santajeze pe irlandezi pentru organizarea unui nou referendum, sugerand ca ei ar fi vinovati de intarzierea extinderii cu Croatia si Turcia. De la Zagreb au aparut imediat intrebari intrebari pline de ingrijorare adresate CE daca nu cumva calendarul integrarii este pus la indoiala.

„Referendumuri paneuropene” de acum inainte?

O solutie interesanta pentru a depasi situatii precum cea de fata (sau respingerea Constitutiei europene, in Franta si Olanda, in 2005) a fost propusa, ieri, de catre premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Intr-un articol din Bild am Sonntag, preluat de Rompres, Juncker s-a aratat „absolut deschis in favoarea ideii unui referendum la scara europeana”.

„Pentru viitor, acesta ar putea fi un instrument judicios si dintr-o problema esentiala: vreti sa deveniti membru al Uniunii Europene si sa renuntati la unele competente si revendicari?”, crede cel creditat drept unul dintre posibilii presedinti ai Consiliului Uniunii, post ce urmeaza sa fie instituit de Tratatul de la Lisabona .

 In opinia lui Juncker, acest instrument ar permite clarificari in cadrul UE, pentru ca „50 la suta din europeni sunt convinsi ca au nevoie de o Uniune Europeana mai puternica”, considera el.