Candidatul partidului islamic AK a incercat sa ii asigure pe sustinatorii laicitatii ca nu va schimba caracterul statului turc. Ministrul de Externe al Turciei, Abdullah Gül, a fost ales ieri presedinte al tarii, prin votul parlamentului. Pentru acest al treilea tur al alegerii, Gül avea nevoie doar de majoritate simpla pentru a ocupa functia prezidentiala, mai exact de 276 de voturi din 550, dar partidul sau i-a asigurat 339 de sustinatori in legislativ. Armata turca, garant al laicitatii statului inca din vremea parintelui Turciei moderne, Kemal Ataturk, si-a exprimat insa nemultumirea fata de ascensiunea lui Gül la putere, acesta fiind cunoscut pentru convingerile sale islamice. Ministrul de Externe provine din partidul islamist AK, al premierului Recep Tayyip Erdogan . Sotia lui Gül poarta valul islamic, motiv de nemultumire pentru laicii turci. Armata a avertizat de altfel, intr-un comunicat publicat cu ocazia zilei fortelor armate (30 august), ca „nu va face nici o concesie (...) de la datoria sa de a proteja republica turca, stat de drept laic si social“. Mai mult, comunicatul militarilor arata ca au aparut „centre ale raului“ in politica, ce „incearca in mod sistematic sa corodeze natura seculara a Turciei“. Armata a demis patru guverne cu tendinte islamiste, in ultimii 60 de ani. Abdullah Gül a incercat sa cistige presedintia si in luna aprilie, dar candidatura sa a fost blocata de un tribunal, la cererea principalului partid de opozitie seculara. Atunci, proteste de strada pro-laice au blocat principalele orase turce. Totusi, in scrutinul organizat luna trecuta in Turcia, laicii au cistigat doar 20% din voturi. Actualul ministru de Externe a incercat sa indeparteze temerile laicilor turci, in cadrul unei emisiuni televizate. „A limitat guvernul drepturile femeilor? A inchis guvernul locurile unde merg tinerii? A facut guvernul lucruri secrete care au fost descoperite acum?”, a spus Gül, subliniind faptul ca partidul sau s-a aflat la guvernare si pina acum. In calitate de ministru de Externe, Abdullah Gül a facut pasi importanti in negocierile tarii sale cu UE si a eliminat o lege prin care scriitorii care „insultau Turcia“ (inclusiv prin amintirea genocidului impotriva armenilor) puteau fi inchisi. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro