Cazul fostului spion rus Alexandr Litvinenko, decedat în urma otrăvirii cu poloniu, devine cu fiecare nou detaliu o poveste din ce în ce mai încalcită, toate indiciile arătand că este vorba despre implicarea serviciilor secrete moscovite. Spionul este mort, autopsierea încheiată: medicii legişti au găsit în corpul său o cantitate de otravă de o sută de ori mai mare decat cea letală. Moarte evaluată la 30 milioane de euro Unii au şi calculat, deşi rezultatele sunt neoficiale: pe piaţă, moartea lui Litvinenko a costat circa 30 milioane de euro. Medicii au descoperit că şi soţia fostului agent FSB, Marina Litvinenko, este contaminată cu poloniu, dar că nu se află în pericol. Omorat pentru că voia să şantajeze oficiali ruşi În baza informaţiilor conform cărora Litvinenko voia să obţină mii de lire sterline şantajand o serie de spioni şi oameni de afaceri ruşi, FBI a preluat ancheta. Profesorul universitar rus Iulia Svetlicinaia, care l-a întalnit pe Litvinenko la începutul acestui an şi de la care a primit peste 100 de mesaje electronice, a dezvăluit pentru "The Observer" că fostului agent, care era în posesia unor documente ale serviciului rus extern, FSB i-a cerut să i se alăture într-o afacere bănoasă. "Mi-a spus că intenţiona să şantajeze sau să vandă informaţii secrete despre tot felul de persoane puternice, printre care oligarhi, oficiali corupţi şi surse de la Kremlin", a declarat ea. "A menţionat cifra de 10.000 de lire sterline pe care aceste persoane i-o vor achita pentru a nu publica aceste documente ale FSB", a adăugat Svetlicinaia. Nu este exclus ca aceste informaţii să facă parte dintr-o campanie de intoxicare. Scaramella poate muri de cancer Agenţii americani, secondaţi de cei britanici, l-au interogat pe Juri şwets, fost agent KGB , la Washington. Acesta ar deţine mai multe informaţii despre cauzele morţii lui Litvinenko. Totodată, potrivit unor surse din Guvernul Blair, serviciile britanice MI5 au reţinut o persoană, în estul Marii Britanii, care deţine informaţii extrem de importante în cazul otrăvirilor cu poloniu. În tot acest timp, omul de legătură al lui Litvinenko, Mario Scaramella, este ţinut în carantină la o clinică londoneză. Deşi acesta încă nu prezintă simptome ale unei otrăviri, medicii britanici i-au găsit urme de poloniu 210 în urină. Nu de parte de absurd, doctorii de la University College Hospital, clinica în care a primit îngrijiri şi Litvinenko şi unde acesta a decedat, neagă ferm că agentul de legătură italian se află în pragul morţii, însă susţine că Scaramella, în varstă de 36 de ani, s-ar putea îmbolnăvi şi ar putea muri din cauza cancerului. Bukovski , pe lista KGB Scaramella i-ar fi arătat fostului agent FSB lista neagră a serviciilor secrete ruse externe şi pe cea a reţelei veteranilor KGB, numită "Mandrie şi Onoare", unde el figura alături de Berezovski la capitolul " Inamic nr. 1". Lista "indezirabililor" care urmau să fie "neutralizaţi" se dovedeşte a fi mai lungă decat s-a crezut iniţial. Pe langă ţinta "MS" (Mario Scaramella) figurează şi conaţionalul "PG", adică senatorul Paolo Guzzanti, care se ocupă în cadrul legislativului de la Roma cu activitatea serviciilor secrete ruse pe teritoriul Italiei. Publicistul Vladimir Bukovski, care trăieşte în Marea Britanie, fost disident URSS, critic constant al lui Putin şi activst al drepturilor omului, se află şi el pe lista neagră. Scaramella i-a arătat un e-mail primit de la un specialist în informaţii secrete care trăieşte în Elveţia, Evgheni Limarev, care avertiza că liderul veteranilor KGB, colonelul Valentin Veliciko, plănuieşte să-i anihileze pe senatorul Guzzanti şi pe el. "Alex (Litvinenko - n.r.) a ras. Nu avea încredere în Limarev", a declarat italianul pentru "The Guardian". Barroso: "Avem o problemă cu Rusia" Deşi Moscova susţine că nu există dovezi pentru implicarea serviciilor în moartea lui Litvinenko, agenţii britanici spun că numai statul are acces la poloniu 210. Reacţiile politice nu contenesc. "Avem o problemă cu Rusia, avem chiar mai multe probleme. Prea mulţi oameni sunt ucişi, iar noi nu ştim cine sunt criminalii", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.