Bătranul vulcan al Europei a avut o erupţie spectaculoasă, urmărită îndeaproape de oamenii de ştiinţă. Jeturi de lavă incandescentă au fost "scuipate" la circa 200 de metri înălţime deasupra Etnei. Începand de duminică, s-a deschis un crater pe flancul sud-estic al vulcanului situat în Sicilia, Italia. Din fericire, scurgerile de lavă s-au îndreptat spre o zonă nelocuită. Mai mult de 135 de erupţii s-au înregistrat de-a lungul timpului, dintre care unele au provocat mari distrugeri şi au făcut zeci de mii de victime. a intrat într-o nouă fază eruptivă.Cel mai înalt vulcan din lume în activitate din Europa a avut o spectaculoasă erupţie cu scurgeri impersionante de lavă care au durat cinci ore. De fapt, activitatea explozivă din partea de sud-est şi-a făcut simţită prezenţa încă de la 16 februarie . Din craterul ce s-a deschis în această zonă a ţaşnit un nor de cenuşă care a fost aruncată pe versantul estic. Şuvoaiele de lavă au început să se scurgă într-o zonă îndepărtată de centrele locuite. Pană în prezent nu există ştiri despre eventuale evacuări în zonă. Etna a mai avut o scurtă activitate eruptivă la 29 martie, iar în decembrie, anul trecut, aeroportul din Catania a trebuit să fie închis în fiecare noapte, timp de 15 zile, din cauza căderilor de cenuşă provocate de vulcanul al cărui varf atinge 3.295 de metri. Ultima mare erupţie spectaculoasă a avut loc în vara anului 2001. În activitate cvasipermanentă Cea mai mare parte a informaţiilor despre Etna sunt alarmiste. Dar factorii care lucrează în turism îi asigură pe vizitatori că acum pericolul nu este dat decat de prezenţa cenuşii vulcanice pe şosele. Numele vulcanului provine de la cuvantul grecesc "Aitne", care înseamnă "a arde". Mai mult de 135 de erupţii, unele mai violente, altele mai puţin violente, au avut loc de cand scriitorii antici au înregistrat o erupţie în anul 800 î.Hr. În ultima vreme, Etna este în activitate cvasipermanentă, de aceea este vizitat în fiecare zi de cercetători. El se întinde pe o suprafaţă de 1.600 kmp, încadrat într-un perimetru de 140 km. Este un munte cu pante blande, care, în pofida pericolelor, este fertil. Agricultura este foarte dezvoltată: pană la 2.000 m altitudine se cultivă citrice, pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Mai sus sunt păduri de pin, stejar, mesteacăn. Frumuseţile locurilor atrag numeroşi turişti. Marile erupţii ale Etnei - 800 î.Hr – prima erupţie semnalată de scriitorii antici. Acest vulcan era cunoscut în mitologie drept locul unde se aflau făurăriile ciclopilor şi ale lui Vulcan (zeul roman al focului) - 475 î.Hr, 396 î.Hr. – erupţii puternice - 1169 – 15.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în oraşul Catania, care se afla la baza vulcanului - 1669 – 20.000 de persoane au murit în urma unei erupţii, cand vulcanul a aruncat în jur milioane de tone de lavă, îngropand Catania. Încercarea de deturnare a lavei s-a soldat cu un eşec. Abia în 1983 s-a reuşit deturnarea torentelor de lavă pentru prima oară - În secolul XX, erupţiile au fost din ce în ce mai frecvente: 1951, 1956, 1971, 1978 şI 1983... În total au fost înregistrate circa 10 episoade eruptive mai mici decat cele din vechime, dar care au afectat localităţi şi au produs pagube în agricultură