Secretarul de stat american Condoleezza Rice şi ministrul de externe german încearcă să atenueze divergenţele dintre Occident şi Rusia. Şefii diplomaţiilor din Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au descins zilele acestea la Moscova în încercarea de a rezolva numărul din ce în ce mai mare de neînţelegeri dintre Kremlin şi statele occidentale. Eforturile europene, conduse de ministrul german de externe, vizează, în principal, salvarea apropiatului summit bilateral Rusia - UE. Secretarul de stat american Condoleezza Rice încearcă să explice preşedintelui Putin că rachetele americane din Europa de Est nu vizează Rusia. Liderii Rusiei şi Uniunii Europene se întalnesc joi şi vineri la Samara, pe fondul creşterii tensiunii dintre cele două părţi. Germania deţine preşedinţia Uniunii, iar ministrul său de externe recunoaşte că discuţiile nu vor fi uşoare. Trei ţări membre ale UE - Estonia, Lituania şi Polonia - şi-au anunţat luni intenţia de a bloca negocierile cu Rusia pentru încheierea unui nou acord, fiecare dintre cele trei state aflandu-se în relaţii tensionate cu Moscova. Actualul tratat de colaborare Rusia - UE expiră la sfarşitul anului 2007, iar unul nou este considerat crucial de europeni pentru garantarea importurilor de hidrocarburi ruse. UE, nepregătită pentru un nou acord cu Rusia Uniunea Europeană nu este încă pregătită să înceapă negocierile în vederea încheierii unui nou acord de parteneriat şi colaborare cu Moscova, cu ocazia summitului din 17-18 mai de la Samara, a declarat ieri Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună Javier Solana , citat de RIA Novosti. "Noi speram să începem aceste negocieri cu ocazia summitului Rusia - UE de la Samara, dar, din păcate, acest demers s-a dovedit imposibil, întrucat în faţa noastră stă încă problema legată de interzicerea de către Rusia a importului de carne poloneză", a spus Solana. "Relaţiile cu Rusia sunt importante pentru că este un vecin, dar şi un partener strategic. Trebuie să menţinem aceste relaţii", a adăugat el. O declaraţie similară a fost făcută luni la Bruxelles, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din cele 27 de state membre ale UE, de şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier . "Ţinand cont de numeroasele conflicte care se accentuează, este dificil de pregătit summitul. În pofida dorinţei şi a aspiraţiilor mele, noi nu vom putea deschide negocierile asupra unui nou acord de cooperare şi parteneriat", a afirmat Steinmeier. Rice s-a întalnit cu reprezentanţi ai societăţii civile ruse Condoleezza RiceÎn capitala rusă se află şi secretarul de stat american, Condoleezza Rice, pentru discuţii care se anunţă la fel de dificile. Şefa diplomaţiei de la Washington a fost primită ieri de preşedintele Vladimir Putin care acuzase recent Statele Unite că au relansat cursa înarmărilor prin intenţia de a amplasa scutul antirachetă în Europa de Est. Kremlinul este tot mai nemulţumit de extinderea NATO în estul Europei, criticile americane faţă de bilanţul democraţiei din Rusia şi planul de a acorda independentţă provinciei Kosovo. Poate ca un semn al climatului relaţiilor, vizita secretarului de stat a început departe de privirile ziariştilor, care n-au putut urmări decat trecerea convoiului oficial prin centrul oraşului. Cu toate că ştia că acest lucru îl înfurie pe liderul de la Kremlin, Rice s-a întalnit, ieri, cu reprezentanţi ai societăţii civile ruse. Potrivit redactorului-şef al cotidianului "Nezavissimaia Gazeta", Konstantin Remtciukov, prezent la această întalnire, reprezentanţi ai fondurilor de binefacere şi financiare, ca de altfel şi un responsabil al Partidului Liberal SPS au fost invitaţi. Este vorba despre Igor Iurgens, patronul grupului de investiţii Renaissance Capital, Irina Iassina, fost director al ONG-ului "Rusia deschisă", finanţat de fostul director general al grupului petrolier Iukos, aflat în prezent în închisoare, şi Leonid Gozman, al cărui partid, SPS, nu mai este în parlament din 2003. Disputele UE - Rusia 1. Embargoul Rusiei asupra importurilor de carne şi legume din Polonia Premierul Jaroslaw Kaczynski a declarat că Varşovia îşi menţine vetoul atat timp cat Rusia menţine embargoul pentru produsele din carne poloneze. Rusia a justificat acţiunea prin problemele de ordin sanitar, dar Polonia spune că este pur politică. Ieri, polonezii au venit cu o nouă condiţionare. Au cerut ca ţările membre să-şi asume angajamentul de a asigura securitatea energetică a Poloniei şi a noilor state membre, dependente de Rusia în aprovizionarea cu petrol şi mai ales gaze. 2. Întreruperea livrărilor de petrol rusesc către Lituania Vilniusul suspectează Moscova că a întrerupt în luna iulie 2006 livrările de petrol pentru rafinăria din Mazeikiu, singura din ţările baltice, pentru a se răzbuna că aceasta a fost vandută grupului petrolier polonez PKN Orlen, în condiţiile în care Rusia dorea ca ea să revină unei societăţi ruse. Moscova susţine că o scurgere înregistrată în partea rusă a conductei petroliere Drujba este responsabilă pentru această întrerupere, dar lituanienii cer, fără succes, o inspecţie împreună cu Moscova pentru a se verifica starea conductei petroliere. 3. Criza Rusia - Estonia Mutarea la sfarşitul lunii aprilie a monumentului soldatului sovietic din centrul capitalei estone într-un cimitir militar a declanşat o criză între Rusia şi Estonia. Estonia a fost ţinta unor atacuri asupra serverelor de internet ale ţării, lansate din Rusia, şi chiar a unor apeluri pentru boicotarea produselor estone. 4. La acestea se mai adaugă negocierile americano-poloneze şi americano-cehe privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în aceste două ţări membre UE şi poziţia Bruxelles-ului în problema Kosovo, care este tot apropiată de Washington.