La caderea comunismului, in Europa Centrala si de Est, Biserica parea o fosta victima in sfirsit victorioasa, martira totalitarismului. Dar apoi, realitatea a socat cu tradatori si corupti iesiti la iveala dintre ziduri sfinte. Biserica s-a dovedit un spatiu atins si el, ca toate celelalte domenii, de umbrele comunismului, cel mai vizibil caz fiind al Bisericii Catolice poloneze. Din subteran ies acum la iveala intrebari despre colaborarea cu comunistii. In plus, secularismul sapa la baza religiilor sau le face sa se retraga in adevarate „ghetouri nationaliste infierbintate“. Religie si libertate Libertatea religiei este inca o problema. Minoritatile religioase intilnesc obstacole legale in tari cu traditia unei religii majoritare. Revista „The Economist“ da exemplul Romaniei care are o lege a religiilor, adoptata anul trecut si considerata restrictiva. In Romania e nevoie de 12 ani de existenta si de 22.000 de membri pentru ca o religie sa poata fi inregistrata. Cultele cu mai putin de 300 de membri nu au voie sa detina proprietati si nici personal platit. „The Economist“ considera ca legea favorizeaza Biserica Ortodoxa majoritara si o protejeaza de revendicarile de proprietati luate de la culte rivale, in perioada comunista. Legea ar putea fi contestata la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Persecutii Balcanii exceleaza prin comportamente pe principiul „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte“ de pe urma carora are de suferit libertatea religioasa. Autoritatile macedonene, de exemplu, fac tot ce pot sa „protejeze“ Biserica Ortodoxa locala de preotii sirbi, vazuti ca „agenti ai Serbiei», de catre nationalistii macedoneni. Asa ca preotii sirbi nu au voie sa poarte hainele specifice atunci cind trec granita in Macedonia. Arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe Sirbe din Macedonia a fost inchis de doua ori: o data pentru ca a publicat un calendar care nu corespundea vederilor religioase ale ierarhiei macedonene si provoca, potrivit acesteia, „ intoleranta si ura religioasa, nationala si rasiala“, iar a doua oara pentru ca ar fi delapidat fonduri bisericesti. Crestinii au nevoie de NATO Comunitatile crestine din Kosovo, care si-au vazut arse de catre albanezii musulmani, in 2004, peste 20 de biserici, urmaresc cu ingrijorare discutiile despre posibila independenta a provinciei. Chiar saptamina trecuta, calugarii de la o manastire medievala au cerut comandantului NATO, generalul John Craddock, sa continue sa le ofere protectie daca provincia Kosovo, predominant albaneza musulmana, ar capata independenta.