Care va fi aportul romanilor şi bulgarilor la "patrimoniul" comunitar? Ce branduri recunoscute au cele două ţări? Care sunt problemele lor reale, dar şi prejudecăţile europenilor? Sunt întrebări la care au încercat să răspundă caţiva analişti şi ziarişti străini, preluaţi de AFP. Romania şi Bulgaria, observă autorii, vor încerca, măcar într-o primă etapă, să se arate "eleve" cat mai discrete şi mai silitoare, mai ales că ar putea fi ultimele "integrate" pentru o vreme îndelungată de-acum încolo, într-o Uniune din ce în ce mai ostilă extinderii. "Prioritatea acestor două ţări este să intre în clubul european. Este ultima şansă înainte ca uşa să fie trantită", apreciază Marco Incerti, analist al Centrului de studii politice europene din Bruxelles. Romanii şi bulgarii ştiu, de asemenea, că europenii au prejudecăţi în ceea ce îi priveşte şi au tot interesul să schimbe această percepţie. Şi mai ştiu că nu au scăpat de etichetele negative. Cea mai costisitoare dintre acestea este "corupţia", motiv pentru care, deocamdată, nu-şi permit să ridice pretenţii, este de părere şi analista Lucia Montanaro-Jankovski, de la acelaşi institut. Portofolii "ridicole" în CE Teama de a aţaţa noi focare ostile aderării, în contextul amintit, a şi determinat Bucureştiul şi Sofia să accepte pentru propriii comisari portofolii considerate de mulţi drept "ridicole". Dacă portofoliul pentru protecţia consumatorilor al Meglenei Kuneva are cat de cat noimă, cel al romanului Leonard Orban este considerat marginal şi cam fără sens. Analiştii citaţi cred însă că Bruxelles-ul nu a dorit să atribuie celor două ţări portofolii prea importante, pentru a evita remanierea Comisiei şi, eventual, repetarea crizei din 2004, cand Jose Manuel Barroso a fost silit să renunţe la învestitura echipei sale, din cauza ostilităţii eurodeputaţilor. Greu cu integrarea ţiganilor Aportul "global" de ţigani în spaţiul UE, proveniţi din Romania şi Bulgaria, ar fi de 2,2 pană la 2,8 milioane. Bucureştiul şi Sofia se căznesc de ani de zile să integreze etnia respectivă, în ciuda ajutorului acordat de Bruxelles pentru lupta împotriva discriminării. În Bulgaria, de pildă, unde ţiganii reprezintă circă 10% din cele 7,8 milioane de locuitori ai ţării, "niciun partid nu a manifestat voinţa de a promova un obiectiv atat de nepopular cum este integrarea acestora", este citat Centrul pentru studiul minorităţilor din Sofia. La Bucureşti, "guvernul s-a împiedicat de lipsa de eficacitate a colectivităţilor locale", declară pentru AFP reprezentantul Asociaţiei Romani Criss. Ţiganii romani reprezintă între 8 şi 9% din populaţie. În cele două ţări, mai notează Agenţia, natalitatea ţiganilor este de 2 pană 4 ori superioară ansamblului populaţiei, care este de 1,2 în Bulgaria şi 1,3 în Romania. Mare şi munte ieftine În schimb, la capitolul "oferte" interesante pentru UE, analiştii trec destinaţiile turistice din cele două ţări, ieftine şi de calitate. În afara plajelor cu nisip fin de la Marea Neagră, sunt enumerate staţiunile de schi din munţii Rodhopi, Pirin şi Carpaţi. O notă mare primeşte şi turismul rural, satele din cele două ţări avand avantajul de a-şi fi păstrat autenticitatea, la mare preţ în Europa. În contul Romaniei e trecută şi Delta Dunării, un "paradis sălbatic" unic, la fel ca şi satele săseşti şi bisericile fortificate din Transilvania, care l-au fermecat pe prinţul Charles. Frana în dezvoltarea turismului , valabilă pentru ambele ţări, o reprezintă infrastructura învechită pe care guvernele speră să o înnoiască cu ajutorul fondurilor europene. Nume de mare fală Romania va îmbogăţi patrimoniul comunitar după aderare cu o şcoală de gimnastică de prestigiu, tineri cineaşti de valoare, produse tradiţionale cum e ţuica sau cu… nemuritorul Dracula. Nume de scriitori precum Emil Cioran sau Eugen Ionesco, staruri sportive ca Nadia Comăneci şi Gheoghe Hagi au trecut şi de graniţele Europei, iar Dacia ocupă un loc onorant în cel mai recent clasament al mărcilor cunoscute. În rest, rămanem un popor exotic, într-o zonă slavă, şi care vorbeşte o limbă latină. Aporturile "vecinei" Principalele contribuţii ale Bulgariei la UE sunt alfabetul chirilic, esenţa de trandafiri şi faimosul iaurt, notează AFP. Celebra "Valea Trandafirilor" se bucură de condiţii climatice care îi permit Bulgariei să producă, alături de Turcia şi de Maroc, "rosa damascena", căutată de marii fabricanţi de parfumuri. Alfabetul chirilic, după cel grecesc, va fi al doilea alfabet nelatin al UE, căruia Bulgaria îi consacră chiar o sărbătoare oficială - 24 mai. Lactobacillus bulgaricus, bacteria care stă la baza iaurtului naţional, este o mandrie a bulgarilor, care spun că este favorabilă digestiei şi chiar longevităţii. Congelată, bacteria este exportată pretutindeni, din Japonia pană în Finlanda. Bulgaria va fi ţara Uniunii cu cea mai mare minoritate musulmană, 13%, mai ales etnici turci. Şpaga, o contribuţie lingvistică aparte În ceea ce ne priveşte, AFP consacră un minimaterial cuvantului care însoţeşte gestul de a primi un folos necuvenit. Acesta are în limba romană o suită de sinonime , preluate şi din alte limbi. Că este vorba de "mită" (autohton) , "bacşiş" (din turcă), şperţ (din germană) sau "şpagă" (din rusă), se plang oamenii de afaceri străini, cuvantul rămane la ordinea zilei. Tot întreprinzătorii străini aşezaţi pe meleagurile noastre atrag atenţia asupra folosirii cuvantului "imediat". "Imediat:", spun ei, nu înseamnă în accepţia romanilor "urgent", "acum" etc, ci… maine, poimaine sau chiar săptămana viitoare, în funcţie de persoana care îl rosteşte.