La 50 de ani de la încheierea Tratatului de la Roma, Bruxelles -ul este perceput drept capitala Europei şi unul dintre oraşele cele mai cosmopolite din lume. Cu toate acestea, printre localnici , "cartierul european" şi funcţionarii europeni sunt nepopulari, scrie AFP. În capitala belgiană îşi au sediul nu numai principalele instituţii comunitare, dar şi NATO, din 1967. Acum, 30% din populaţia de un milion de locuitori ai Bruxelles-ului sunt cetăţeni străini. De la integrarea ţărilor din Europa de Est în 2004, evantaiul naţionalităţilor s-a extins şi mai mult. Mulţi dintre localnici spun că le place această diversitate , care aplanează conflictele franco-olandeze, destul de frecvente în Belgia. Ei detestă însă "cartierul european", unde se află majoritatea clădirilor UE, emblematic pentru urbanismul anilor ‘60, care a distrus multe străzi pitoreşti şi bijuterii arhitectonice Art Nouveau de la Bruxelles. În estul Bruxelles-ului au fost demolate sute de case proiectate de arhitecţi celebri pentru a se construi sediul Comisiei, aflat pe locul unei foste mănăstiri, sau clădiri austere unde se reunesc Cei 27. "Ghetourile" deranjează Bruxellezii sunt deranjaţi şi de "ghetourile" funcţionarilor europeni, care au propriile grădiniţe, şcoli şi cluburi, ceea ce reprezintă o sursă de frustrări şi gelozie pentru localnici. În plus, ei îi acuză pe europeni că sunt responsabili în parte de creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară. Partea bună: prosperitatea economică şi vizibilitatea Christian Vandermotten, profesor la Universitatea Liberă din capitala belgiană şi coordonatorul unui studiu de impact al UE asupra oraşului, spune că există şi o parte pozitivă a consolidării statutului european a Bruxelles-ului. Cei 54.000 de angajaţi ai instituţiilor şi organizaţiilor europene, în număr aproape dublu dacă sunt puse la socoteală şi familiile lor, produc 14% din PIB-ul urbei, mai mult decat industria (8%). "Bruxelles-ul a pătruns în mediile de afaceri mondiale pentru că UE este aici", spune el. Noua faţă a Bruxelles-ului, aranjată de extraeuropeni Diagnosticul pus de localnici este împărtăşit în prezent la cel mai înalt nivel. CE a decis la sfarşitul anului 2005 să o numească pe belgiana Marie-Laure Roggemans să schimbe faţa cartierului "stalinist" Justus Lipsius, în parteneriat cu Regiunea Bruxelles şi UE. Comisarul european Siim Kallas a promis că Europa va construi pe viitor clădiri "frumoase", "umane", care să "reprezinte UE". Există şi un alt proiect la care au lucrat, din 2004, 15 arhitecţi şi urbanişti, de opt naţionalităţi, între care un chinez, un japonez şi un canadian, dar niciun francez.