Presedintele american a spus ca nu este obligat sa tina cont de recomandarile raportului Baker-Hamilton. Mai mult, administratia a comandat studii privind politica din Irak, atit la Pentagon, cit si la Consiliul National de Securitate. Cel pe care George Bush l-a desemnat succesor al lui Donald Rumsfeld la postul de secretar de Stat al Apararii, Robert Gates , a fost chemat in fata Senatului pentru a prezenta strategia sa de gestionare a razboiului din Irak. Alesii democrati, care se afla in opozitie pina la instalarea lor in luna ianuarie, nu par sa doreasca blocarea ascensiunii lui Gates in fruntea Pentagonului, fapt care joaca in favoarea lui, pentru ca „se vrea o schimbare rapida“, cum spune seful democratilor din Senat, Harry Reid. Viitorul presedinte al Comisiei de externe a Senatului, Joseph Biden , a afirmat pe Fox TV ca el crede ca „pozitia lui Gates este mai aproape de ceea ce trebuie si va fi in masura sa faca treaba buna“. Cum victoria din noiembrie a democratilor se datoreaza in mare masura refuzului aproape unanim al politicii duse de actuala administratie in Irak, interpelarii lui Gates i s-a acordat mare atentie. El trebuie sa convinga Congresul si pe americani ca „va fi puternic in reorientarea catre Irak“, a declarat saptamina trecuta democratul Edward Kennedy, la iesirea dintr-o discutie cu viitorul sef al Pentagonului. Gates se opune unui calendar al retragerii In fata Comisiei Congresului, Gates s-a declarat ostil fixarii unui calendar al retragerii, pentru ca asta ar fi o informatie pretioasa pentru insurgentii care ar sti cit mai au de asteptat pina pot face sa cada guvernul de la Bagdad - astfel a raspuns Gates republicanului Lindsey Graham, care este favorabil intaririi efectivelor din Irak. Fostul director al CIA Robert Gates - care a lucrat pentru Bush-tatal, dar si cu Condoleezza Rice - a fost prezentat de George W. Bush pe 8 noiembrie ca fiind „un om cu viziune, care vede amenintarile la orizont si stie sa pregateasca natiunea sa le faca fata“. SUA nu cistiga in Irak Intrebat de Comisie daca SUA sint pe cale sa cistige razboiul in Irak, Gates a raspuns „nu“ si s-a pronuntat impotriva unei invazii a Iranului sau a Siriei, care ar conduce la agravarea situatiei in teren. Pe tema Iranului insa, a recurs la exceptionalul „in ultima instanta si daca interesele de securitate americane ar fi amenintate“. Apoi a precizat ca, personal, este deschis oricaror idei noi in privinta situatiei din Irak, dar ca presedintele Bush este singurul care decide daca si care schimbari sint necesare. A subliniat ca lipsa de capacitati logistice sau de forte aeriane a armatei irakiene va determina SUA sa ramina pentru multa vreme in zona. Toate optiunile sint pe masa, a repetat el. Inainte de a se prezenta in fata Comisiei, Gates a fost primit de Bush, care a declarat dupa intrevedere: „Bob va fi un bun secretar la Aparare. Sper ca va fi confirmat repede, ca sa-si depuna juramintul si sa-si inceapa treaba“. Pina in momentul numirii, Gates a facut parte din grupul de studii pentru Irak, coprezidat de fostul secretar de Stat James Baker, care si-a prezentat concluziile ieri. Comisia Baker-Hamilton este favorabila unei retrageri a trupelor de lupta americane pina la inceputul lui 2008. Ea lanseaza ideea unei conferinte regionale asupra Irakului, cu participarea Siriei si a Iranului, state cu care Washingtonul refuza sa dialogheze direct. Optiuni cu care Gates a fost de acord in raspunsurile scrise la intrebarile pe care Comisia le-a publicat. Intr-un chestionar lung, Gates s-a aratat critic fata de modul in care s-a gestionat razboiul pina acum, angajindu-se sa „amelioreze“ capacitatile Pentagonului de a-si pregati operatiunile. El a avertizat in legatura cu pericolul dezangajarii in Afganistan, evocind anii ’80, cind regiunea a fost neglijata de americani, in urma retragerii sovietice.