Încă din prima zi de la întoarcerea din concediu, preşedintele Bush s-a întalnit cu principalii colaboratori de la Departamentul de Stat şi Pentagon şi a luat apărarea politicii americane, de susţinere a încetării focului în Liban, în condiţiile cand opinia publică internaţională înclină să afirme că, în ciuda superiorităţii evidente a Israelului, rezultatul confruntărilor militare este mai degrabă indecis , iar Hezbollah pretinde că a obţinut o "victorie istorică". Întrebat de ziarişti cine a ieşit, după părerea sa, învingător, Bush a replicat: "Hezbollah dispune, fireşte, de o formidabilă maşină de propagandă şi susţine că a ieşit victorios. Dar - s-a întrebat retoric preşedintele - cum poţi să pretinzi că ai caştigat victoria cand pană acum, acţionand ca un stat în stat, aveai deplină libertate de mişcare în sudul Libanului, iar de acum înainte locul tău va fi luat de armata libaneză şi de o forţă internaţională?". Preşedintele a criticat sever, în acelaşi timp, Iranul şi Siria, acuzandu-le că sponsorizează Hezbollahul şi avertizandu-le să înceteze acest sprijin. "Ne putem închipui ce turnură periculoasă ar fi luat conflictul din Liban dacă Iranul poseda arma atomică", a afirmat Bush, denunţand ambiţiile nucleare ale Teheranului. Preşedintele a apreciat că acordul de încetare a focului este un important pas înainte, deşi încă fragil. Deşi fragil, acordul de încetare a focului e respectat Pe teren, în ciuda unei stări de confuzie şi lansării de către Hezbollah a catorva rachete în zonele din sudul Libanului controlate de trupele israeliene, încetarea focului este, în linii mari, respectată. Pană la sosirea forţei de pace a ONU şi a trupelor libaneze va mai trece însă un timp, aşa cum reiese şi din infograficul alăturat. Frămantări pe scena politică israeliană În schimb, scena politică israeliană este martoră a unor zguduiri interne, modul în care a fost condusă campania din Liban suscitand numeroase critici. Situaţia este asemuită cu frămantările politice din 1973, cand Israelul a fost luat prin surprindere de ofensiva declanşată de către Egipt şi Siria, cunoscută sub numele de războiul de Yom Kippur. Atunci a fost declanşată o anchetă care a dus la demisia şefului de stat major al armatei Israelului, iar ulterior a premierului Golda Meir. Într-o sesiune specială a Knessetului, actualul premier Ehud Olmert şi-a asumat întreaga răspundere, admiţand că s-au produs "deficienţe" în modul cum a fost gestionat conflictul. "Nu vom ascunde gunoiul sub preş", a spus premierul, care i-a avertizat pe liderii Hezbollah să nu-şi facă iluzii : "Vom continua să-i urmărim pretutindeni şi în orice moment. Nu vom cere permisiunea nimănui pentru aceasta", a conchis el pe un ton ferm.