In Brazilia a fost publicat, in premiera, un document oficial referitor la atrocitatile comise de-a lungul dictaturii militare, intre 1964 si 1985. Cartea care dezvaluie tortura din inchisorile braziliene a fost lansata la o ceremonie la care a participat si presedintele luiz inacio lula da Silva, care a fost si el inchis in timpul dictaturii. Lula da Silva este un fost lider sindical arestat in anii ’80 pentru ca a condus o greva ilegala a muncitorilor. El i-a avertizat pe concetatenii sai, cind a venit la putere, in 2002, sa nu se astepte la condamnarea vinovatilor din guvernul militar, pentru ca acestia sint protejati de amnistia din 1979. Cartea acuza agentii federali de viol, tortura, decapitarea sau executia prizonierilor si de ascunderea trupurilor victimelor. Intitulat „Dreptul la amintiri si adevar“, volumul a fost publicat la aniversarea adoptarii legii amnistiei, care i-a iertat pe toti cei implicati in crime comise in timpul acelui regim, ca si pe cei care au luptat impotriva lui. Dupa 11 ani de cercetari, cartea consemneaza ceea ce comisia creata pentru investigarea crimelor politice considera a fi „adevarul istoric“ despre perioada intunecata din istoria recenta a Braziliei. Peste 400 de activisti de stinga si membri ai gherilei au fost ucisi in timpul regimului militar, iar peste 160 se presupune ca au disparut. Cifrele sint cu mult mai mici insa decit in tarile vecine Chile si Argentina. Cartea noteaza si ca opozantii regimului recurgeau la jefuirea bancilor, la rapirea diplomatilor straini si la atacuri asupra bazelor militare, facind nenumarate victime. Ministrul brazilian pentru Drepturile Omului, Paulo Vannuchi, a declarat, la lansarea cartii, ca n-ar folosi cuvintul „crima“ pentru moartea agentilor din slujba dictaturii, ceea ce i-a infuriat pe militari. Vannuchi a fost membru al gruparii ce a luptat contra regimului, fiind inchis cinci ani, timp in care a fost torturat. In 1995, Brazilia a recunoscut ca guvernul este responsabil pentru crimele din timpul dictaturii, fiind platite compensatii pentru 300 de familii. Trupurile unora dintre disparuti n-au fost recuperate, iar autorii cartii cer guvernului sa permita interogarea politistilor si a militarilor care ar putea da detalii despre locul in care se afla cadavrele, astfel incit familiile sa-i poata inmorminta crestineste pe decedati. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro