Apropierea dintre Biserica si Stat este tot mai mare pe zi ce trece. Serviciile secrete ii hartuiesc pe protestanti, banuiti de sponsorizare din SUA.

"Protestantismul infrunta vremuri dificile in Rusia, poate e sfarsitul sau” – prin acest avertisment, transmis de un ofiter al FSB (succesorul KGB) unui pastor , descrie International Herald Tribune (IHT) situatia libertatii religioase in Rusia.

Publicat chiar in Joia Mare, articolul porneste de la premisa ca Biserica Ortodoxa Rusa s-ar teme de un soi de „competitie pentru enoriasi” in fata invaziei de misionari neoprotestanti, astfel ca Statul, aflat sub controlul lui Vladimir Putin, care priveste cu suspiciune orice vine din Occident (mai ales din SUA), a devenit un aliat natural impotriva acestui pericol. Biserica si Statul ar lucra impreuna „in simfonie”, iar ortodoxia ar fi devenit o religie de stat.

Ceea ce se reproseaza este faptul ca luarile de pozitie ale ierarhilor rusi, tot mai des prezentate pe posturile de televiziune nationale, sunt urmate de masuri concrete din partea autoritatilor statale. In esenta, pozitia Bisericii Ortodoxe Ruse este aceeasi cu a altor Ortodoxe, doar tonul abordat poate parea cam dur.

„Ii plangem pe cei dusi pe cai gresite, pe acesti martori ai lui Iehova, baptisti, evanghelisti, penticostali si multi altii care taie vesmintele lui Hristos ca niste banditi, care sunt precum soldatii care L-au crucificat, care au rupt haina Lui”, declara preotul Aleksei Zorin la o televiziune din Starsky Oskol, oras din sudul tarii.

Insa ceea ce nu se intampla in alte state ortodoxe (mai ales cele din UE, care trebuie sa garanteze libertatea de constiinta) sunt presiunile la care sunt supusi neoprotestanti in Starsky Oskol (circa 2.000 dintr-o populatie de 200.000).
 
Adventistii de Ziua a Saptea se plang ca au fost evacuati din sala lor de intrunire, iar baptistii – ca nu au fost lasati sa participe la un festival de muzica religioasa, ba chiar ca nu li s-a permis sa ofere jucarii copiilor dintr-un orfelinat. Aceste situatii ar fi posibile pentru ca guvernatorii regiunilor (numiti de Putin, vazut tot mai mult alaturi de Patriarhul Aleksei al II-lea in ultimii ani) se consulta cu episcopii ortodocsi locali daca sa aprobe sau nu activitatea neoprotestantilor.

„Ceva strain, de la care nu putem astepta nimic bun”

Desi protestantii reprezinta numai circa doua milioane din populatia de 142 de milioane a Rusiei, ei ar reprezenta deja „o tinta” pentru serviciile secrete, din cauza faptului ca sunt finantati din strainatate, mai ales din America.

In conditiile in care nu mai mult de doi la suta dintre cei care se declara ortodocsi in Rusia (nominal, ar trebui sa fie 125 milioane) merg la biserica (unul dintre cele mai mici procentaje din Europa), protestantii citati de IHT considera ca aceasta ar explica temerile Bisericii Ortodoxe.

Pe de alta parte, si autoritatile descriu gruparile neoprotestate drept „ceva american, ceva strain, de la care nu ne putem astepta la nimic bun”, considera pastorul metodist Vladimir Pakhomov.

intre martorii lui Iehova ?

Potrivit IHT, FSB considera ca sectele straine precum sunt infiltrate de agentii ai serviciilor de informatii din SUA, ceea ce ar justifica atentia indreptata impotriva lor. Autoritatile din orasul Novosibirsk (al treilea ca marime din Rusia) au propus crearea unei comisii de lupta impotriva „sectelor totalitare”, iar in unele regiuni antisemitismul ar fi fost inlocuit de antiprotestantism si anticatolicism.

In vreme ce ierarhii ii asociaza pe protestanti cu imaginea celor care L-au rastignit pe Hristos, autoritatile folosesc o sumedenie de mijloace administrative impotriva acestora, precum acordarea autorizatiilor de constructie si , a inregistrarii legale a asociatiilor lor si acordarii de vize pentru pastorii proveniti din strainatate. De cele mai multe ori, acestea le sunt refuzate.