Cel mai bogat suveran - Hans-Adam de Liechtenstein, cel mai „sarac" - regele Albert al Belgiei. Publicatia "Het Laatste Nieuws" din Belgia contrazice "Forbes". Recent, prestigiosul ziar de limba flamanda a publicat o lista a tarilor in care traiesc cele mai bogate capete incoronate de pe continentul nostru. Potrivit clasamentului intocmit, exista diferente mari intre monarhiile europene. Daca cifrele comunicate de catre palatul regal din Bruxelles sunt exacte, regele Albert al II-lea este de departe suveranul "cel mai sarac al Europei", "cu numai 12,4 milioane de euro". Potrivit clasamentului efectuat de cotidianul belgian de limba flamanda, "Het Laatste Nieuws", cel mai bogat cap incoronat de pe continent ar fi printul Hans-Adam al regatului Lichtenstein (cu 3 miliarde de euro). Este urmat de regina Elisabetha a Marii Britanii (cu 1,8 miliarde de euro) si de regele Juan Carlos al Spaniei (1,7 miliarde de euro). Al patrulea monarh care depaseste miliardul de euro este Marele duce de Luxemburg, Henri, cu o avere estimata la 1,2 miliarde de euro. Pe locurile urmatoare figureaza cei cu averi „intermediare", Carl XVI Gustav al Suediei (793 milioane de euro) si printul albert de monaco (775 milioane de euro). Urmeaza apoi "saracii": regina Beatrix a Olandei (217 milioane de euro), regina Margareta a II-a a Danemarcei (146 milioane de euro) si regele Harald al Norvegiei (141 milioane de euro). Principele Hans-Adam II Ferdinand Aloïs Joseph Marie, nascut la 14 februarie 1945, este actualul suveran al regatului Liechtenstein. El este declarat de publicatia "Het Laatste Nieuws" cel mai bogat suveran al Europei, desi mica sa tara masoara, de la nord la sud, numai 24 de kilometri. Liechtenstein este o selecta statiune de iarna, dar si un paradis fiscal. Forma de guvernamant este monarhia constitutionala cu puteri sporite conferite suveranului, apropiate de cele ale unei monarhii absolute. Printul Hans Adam al II-lea este posesorul unei mari colectii de arta, o parte din aceasta fiind expusa in muzeele din capitala (Vaduz) si Viena (Austria). In afara castelului din Vaduz, care este resedinta familiei princiare, suveranul mai detine castelul de Liechtestein in Austria, flancat de castelul Neu-Liechtestein, ca si palatul Liechtestein din Viena, unde se afla - probabil - cea mai pretioasa colectie de arta privata din lume. Printul Hans Adam al II-lea mai este proprietarul unor castele din Slovacia. Mai poseda o exploatare agricola in Texas, "Rice Tech", care produce o varietate de orez - basmati - rezultata din culturi modificate genetic. Averea printului si a familiei sale este administrata de o banca privata , LGT. Printul reclama restituirea a doua castele (Lednice) si (Valtice), inconjurate de un domeniu de 1.300 de kilometri patrati din Republica Ceha, de care a fost deposedat in 1945, ca si numeroasele tablouri care se gasesc aici. Curtea Europeana nu i-a recunoscut drepturile asupra lor pana acum. Topul suveranilor europeni Printul Hans-Adam al regatului Lichtenstein (3 miliarde de euro), Regina Elisabetha a Marii Britanii (1,8 miliarde de euro), Regele Juan Carlos al Spaniei (1,7 miliarde de euro), Marele duce de Luxemburg, Henri (1,2 miliarde de euro), Carl XVI Gustav al Suediei (793 milioane de euro), Printul Albert de Monaco (775 milioane de euro), Regina Beatrix a Olandei (217 milioane de euro), Regina Margareta a II-a a Danemarcei (146 milioane de euro), Regele Harald al Norvegiei (141 milioane de euro). Clasamentul "Forbes" Topul celor mai bogati suverani europeni, realizat de ziarul belgian mai sus-amintit, este diferit de clasamentul intocmit de "Forbes". In lista intocmita de aceasta publicatie de specialitate, regele Juan Carlos nu figureaza intre cei 15 suverani cei mai bogati din lume, unde regina Elisabetha a II-a a Marii Britanii se afla pe locul 11, cu 436 milioane de euro. Coarnele de aur, bijuterii ale Coroanei daneze, recuperate de politie. Politia daneza a anuntat ca a recuperat doua coarne de aur considerate bijuterii ale Coroanei si care fusesera furate luni dintr-o expozitie organizata in orasul Jelling din Danemarca. Inspectorul de politie, din Vejle, Steen Edeling a declarat ca cele doua opere realizate in anii 1800 au fost gasite, fara sa ofere alte detalii. Cele doua obiecte, numite "Guldhornene" in daneza (coarnele de aur), sunt reconstituirea, pe baza unor desene, a doua piese originale din aur masiv, care datau din anii 400 d. Hr., furate la randul lor in 1802. Imprumutate de Muzeul national al Danemarcei pentru o expozitie la Jelling, in apropiere de orasul Vejle (centru), cele doua obiecte au fost furate de persoane care au spart cu explozibil vitrina in care erau expuse. Desi este vorba de reproduceri din argint acoperite cu un fin strat de aur, cele doua opere fac parte din "patrimoniul cultural national", potrivit lui Carsten Larsen, directorul Muzeului national din Copenhaga. Cele doua piese originale au fost descoperite in satul Gallehus, din sudul Danemarcei, in anii 1639, respectiv 1734. Ele au fost furate in 1802 din arhivele regatului de un bijutier inglodat in datorii, care le-a topit pentru a fabrica bijuterii si monede false. Ambele perechi de coarne sunt celebre in regatul scandinav si au inspirat chiar si un poem extrem de cunoscut, "Guldhornene", scris de Adam Oehenschlaeger. Expertii spun ca obiectele de arta ar fi fost imposibil de vandut. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro