La 25 de ani de la razboiul din Insulele Falkland, arhipelagul ramine un motiv de disputa intre Argentina si Marea Britanie. „Pierderile de vieti omenesti de ambele parti sint o permanenta sursa de regret“, a declarat ministrul britanic de externe, Margaret Beckett. „Razboiul a fost alegerea buna, nu numai din ratiuni de suveranitate , ci si pentru ca era amenintat principiul ca un teritoriu sa nu poata fi anexat cu forta“, a spus premierul Tony Blair, adoptind o pozitie mai radicala. Razboiul aduce prosperitate Insulele Falkland (Malvine) sint situate la 500 de kilometri de coasta argentiniana si la 1.000 de kilometri de tarmul Antarcticii, o pozitie strategica, revendicata , pe rind de Spania, Marea Britanie, Franta, Argentina. Pe 2 aprilie 1982, trupele argentiniene au atacat garnizoana britanica, intr-o incercare a juntei militare aflate la putere la Buenos Aires de a abate atentia populatiei de la dificultatile economice. Argentina s-a recunoscut infrinta, dupa zece saptamini de razboi. Britanicii cheltuiesc in prezent 150 de milioane de dolari anual pentru intretinerea celor 1.200 de militari si a avioanelor militare din insule. Dupa razboi, insulele au cunoscut o perioada de prosperitate sub tutela britanica. Cei 3.000 de locuitori au un venit mediu anual de 50.000 de dolari, iar bugetul este de 80 de milioane de dolari, provenind in mare masura din licentele pentru pescuit. Revendicari „electorale“ Recent, presedintele argentinian Nestor Kirchner a cerut Natiunilor Unite sa sprijine noi discutii privind suveranitatea insulelor. Recuperarea insulelor va fi „un obiectiv permanent si irevocabil al poporului argentinian“, a declarat Kirchner. Analistii considera insa ca nu este vorba decit despre mesaje populiste, prin care presedintele incearca sa atraga sprijinul electoral pentru alegerile din luna octombrie.