Contrar unor aşteptări ("va fi în mijlocul nostru", declarase vicepreşedintele Carlos Lage), Fidel Castro nu a fost prezent, sambătă, la marea paradă militară desfăşurată la Havana, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la debarcarea în Cuba a grupului de revoluţionari, în frunte cu fraţii Castro şi Che Guevara, pentru a da semnalul luptei împotriva dictatorului Batista. Ca urmare a intervenţiei medicale suferite în iulie, pentru oprirea unei masive hemoragii intestinale, Fidel nu şi-a putut sărbători la 13 august cea de-a 80-a aniversare, care a fost amanată pentru a coincide cu ziua debarcării istorice de pe nava Granma. Iată însă că starea sănătăţii nu i-a îngăduit nici de data aceasta să fie prezent, mulţumindu-se să urmărească parada la televizor, sub supravegherea medicilor. Absenţa sa pare a confirma că maladia de care suferă este foarte serioasă, poate terminală, existand şanse minime să mai reia vreodată fraiele puterii. Raul Castro , pentru negocieri cu SUA În locul lui, parada a fost primită de fratele său, Raul (75 de ani, comandantul forţelor militare), prin faţa căruia, în Piaţa Revoluţiei, au defilat tancuri demodate de fabricaţie sovietică, avioane cu reacţie MIG şi lansatoare antirachetă. În cuvantarea sa, reafirmand că poporul Cubei nu va precupeţi nimic pentru a-şi apăra independenţa şi suveranitatea, Raul şi-a manifestat, în acelaşi timp, disponibilitatea "de a rezolva la masa negocierilor îndelungata dispută cu SUA, atat timp cat ele se vor baza pe principiile egalităţii, reciprocităţii, neamestecului şi respectului mutual". Or, în lunga perioadă de cand se află la putere, El Lider Maximo se prevala totdeauna de o asemenea ocazie pentru a ataca superputerea învecinată. Faptul că Raul oferă acum Americii ramura de măslin pare a sugera fie că Fidel i-a indicat să adopte o poziţie mai flexibilă, fie că Raul însuşi înclină spre o asemenea poziţie. şi într-un caz şi într-altul, cuvantarea ar putea prevesti un punct de cotitură în relaţiile cubanezo-americane. La tribună, alături de Raul s-au aflat conducători cunoscuţi ai stangii latino-americane, între care preşedinţii Evo Morales al Columbiei şi Daniel Ortega al Nicaraguei, precum şi vestitul scriitor Gabriel Garcia Marquez . A lipsit însă prietenul şi aliatul cel mai apropiat al lui Fidel, preşedintele Venezuelei Hugo Chavez , reţinut în ţară datorită alegerilor prezidenţiale care au avut loc duminică. Toate sondajele arată că Chavez va caştiga cu uşurinţă un al treilea mandat, pentru a-şi duce la capăt "revoluţia socialistă" şi eventual pentru a lua locul lui Fidel ca lider al stangii latino-americane. El se bizuie pe păturile sărace, care alcătuiesc peste jumătate din populaţia ţării şi care în ultimii ani au beneficiat sub formă de ajutor social de o parte din marile venituri obţinute de Venezuela - al cincilea exportator al lumii - de pe urma creşterii producţiei de ţiţei. Oponentul său, centristul Manuel Rosales, respinge politica net antiamericană a lui Chavez, afirmand că acesta conduce ţara spre un sistem comunist, similar celui din Cuba. Indiferent cine va caştiga, observatorii sunt de acord în a prevesti că Venezuela se poate aştepta la o perioadă de instabilitate politică.