Doar 7% din tinerii din fac cu adevarat, desi o treime dintre tineri declara ca isi doresc sa contribuie la viata sociala prin participare activa – aceasta este concluzia raportului privind starea tineretului, lansat anual de Agentia Nationala de Tineret. Cu toate acestea, in tara noastra, activitatile de tip voluntariat au inceput sa ia amploare si sa se transforme intr-un fel de trend. Romanii au inceput sa-si doreasca sa-si manifeste spiritul civic, prin participarea la diverse activitati, inclusiv de voluntariat sau inscriere in diverse organizatii non-guvernamentale.
Voluntariatul este, conform Legii voluntariatului, “activitatea de interes public desfasurata din proprie initiativa de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala; activitatea de interes public este activitatea desfasurata in domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar si altele asemenea". Dreptul la a fi voluntar este recunoscut si prin Declaratia Universala cu privire la voluntariat.
Activitatile de voluntariat in tara noastra
In Romania voluntariatul a inceput sa apara imediat dupa Revolutia din 1989, atunci cand organizatiile internationale (Peace Corps, Fundatia Principesa Margareta, Fundatia pentru o Societate Deschisa) au inceput sa plaseze voluntari straini si sa finanteze proiecte care sa includa si componente de voluntariat in tara noastra. Alte organizatii internationale au deschis filiale in Romania si au adus experienta lor in sprijinul dezvoltarii activitatilor de acest gen si la noi.
In 1997 au aparut in Romania primele centre de voluntariat, respectiv departamentul din cadrul Pro Vobis in Cluj si Centrul Activ in Botosani, cu sprijinul Uniunii Europene prin programul PHARE. Acestea au fost urmate apoi de alte centre, care mai apoi au pus bazele unei retele nationale a centrelor de voluntariat in tara noastra.
Acelasi an a fost cel in care a avut loc prima conferinta nationala cu privire la voluntariat si au fost lansate prima pagina web si prima revista dedicata voluntarilor romani, sub numele Voluntariat.ro. Intre timp fusese votata o prima varianta a Legii voluntariatului, care a fost ulterior modificata si adaugita pana la forma actuala. In anii urmatori au mai fost instituite saptamani nationale ale voluntariatului, premii pentru implicarea in comunitate si s-au scris lucrari legate de acest domeniu.
Ce spun voluntarii
Voluntariatul a devenit un concept din ce in ce mai raspandit, dar calitatea si complexitatea muncii voluntarilor nu mai este la fel de complexa ca in anii anteriori”, spune Cristina Adam, coordonator de programe educationale la “Salvati Copiii” Romania.
Ea adauga ca raspandirea popularitatii “voluntariatului” vine si ca urmare a modificarilor legislative, a recunoasterii activitatii de voluntar “ca si experienta in munca la nivel european, a raspandirii notiunii de , dar si datorita faptului ca tara noastra a introdus la admiterea la unele facultati, ca si criteriu de departajare, activitatea in beneficiul comunitatii”.
Poate astfel se explica faptul ca majoritatea voluntarilor sunt tineri, care afla despre aceasta activitate pe care o pot desfasura in general la scoala. “As putea spune ca cea care m-a determinat sa devin voluntar a fost curiozitatea de a vedea ce pot face eu pentru cei de langa mine, sa vad daca pot sa fiu util intr-un fel societatii/comunitatii din care fac parte”, spune Stelian Juganu, voluntar in cadrul a mai multe ONG-uri din Cluj.
“De primul ONG, Societatea Romana de Cancer, am aflat de la facultate, acolo unde am vazut un anunt postat de catre Societatea Romana de Cancer prin care erau solicitati voluntari pentru munca administrativa. De celelate ONG-uri am aflat din relatia sociala dar si de la facultate prin intermediul practicii profesionale pe care trebuia sa o facem, asta si pentru ca, cu timpul am indraznit sa devin voluntar”, continua proaspatul absolvent al Facultatii de Asistenta Sociala de la Cluj, despre inceputurile sale in domeniu.
Despre ce a invatat in experienta lui de voluntar, Stelian spune ca “ingredientele principale in actiunile sociale nu sunt nici banii, nici numarul de oameni implicati, ci pasiunea/daruirea cu care lucreaza cei ce vor sa-si dea din timpul, abilitatile, cunostintele lor in beneficiul altora. Cea mai importanta lectie pentru mine este faptul ca nimic nu se compara cu zambetul de pe chipul unui copil cu care viata a fost mai dura, chiar daca pentru acest zambet facem naveta, lucram ore in sir si ne lovim de barierele mentalitatii gresite tocmai a celor care sunt in pozitia de a ocroti acesti copii”.
In timp, voluntariatul “se poate transforma intr-o meserie in sensul in care persoana care activeaza ca voluntar alege sa profeseze in acelasi domeniu, cum ar fi, de exemplu sa fie profesor ca urmare a faptului ca atunci cand a facut voluntariat a lucrat cu copii care trebuiau reintegrati in sistemul de invatamant”, dupa cum considera Cristina Adam. Ea adauga faptul ca o alta situatie, destul de des intalnita, este aceea in care voluntarii cei mai activi devin angajati ai organizatiilor in care activeaza.
Activitatea de voluntariat trebuie privita ca o activitate cu aspecte pozitive si negative. Astfel, la capitolul beneficii Stelian Juganu ar mentiona: “ dezvoltare profesionala , dezvoltare personala , posibilitatea de a cunoaste alti oameni, posibilitatea de a te face remarcat, posibilitatea de a cunoaste oameni importanti ai comunitatii din care faci parte, posibilitatea de a face ceea ce-ti place (sa ai grija de varstnici, sa ai grija de copii, sa ajuti copii care au dificultati de invatare etc) sau posbilitatea de a-ti largi cunostintele in domeniul dorit” in timp ce la capitolul “parti negative” ar aminti “faptul ca nu mai ai asa mult timp pentru tine, ca nu esti platit pentru ceea ce faci”.
Un aspect foarte important este insa acela ca “activitatea de voluntariat ii ajuta pe foarte multi sa isi gaseasca profesia care li se potriveste. Am cunoscut voluntari care au terminat facultatea de stiinte politice si au simtit nevoia de a se inscrie la facultatea de psihologie si a urma o cariera in acest domeniu, dupa ce au lucrat cu victime ale traficului de fiinte umane”, crede Cristina Adam.
Ce trebuie sa faca cel care doreste sa devina voluntar?
“In primul rand trebuie sa isi dea seama ca activitatea de voluntariat necesita un angajament pe care trebuie sa il respecti si sa isi evalueze corect timpul si aptitudinile. Apoi trebuie sa caute o organizatie cu care sunt “compatibili”. De exemplu, un student la asistenta sociala poate fi voluntar intr-o organizatie care are programe destinate copiilor care cersesc sau persoanelor fara adapost, sau batranilor bolnavi care necesita insotitori etc.. Avand aceste doua lucruri in minte, persoana respectiva trebuie sa abordeze organizatia respectiva, sa spuna ce are de oferit si ce si-ar dori de la o astfel de activitate (experienta cat mai vasta, recomandare pentru un viitor loc de munca, training etc)”, este sfatul Cristinei Adam.
