Cariera

#munca #munca la gri #munca la negru

Munca la negru si munca la gri, pericolele pietei muncii din Romania

Ce este munca la negru ? Cum se pot apara angajatii romani de acest fenomen si ce face statul in acest sens? Acestea sunt cele mai des intalnite intrebari pe care si le pun cei care muncesc deja si cei care se pregatesc sa se angajeze.

In ultimii ani, presa romaneasca a scris din ce in ce mai mult despre subiectul muncii “la negru” sau despre fenomenul asa-numitei “munci gri”, care este din ce in ce mai des mentionata in semnalarile oficiale.

Ce inseamna munca la negru?

Conform legislatiei in vigoare in statul roman, conform insemnarilor de pe site-ul oficial al Ministerului Muncii “prestarea muncii fara intocmirea formelor legale, respectiv fara intocmirea contractului individual de munca, precum si neremunerarea pe baza unui stat de plata , constituie «munca la negru»”. Conform aceleiasi surse “fiecare salariat trebuie sa stie ca pentru a fi angajat legal va semna un contract individual de munca , va semna lunar un stat de plata si va avea completat carnetul de munca”.

Reprezentantii statului sunt de parere ca munca “la negru” prezinta multe dezavantaje pentru angajati, respectiv: angajatorii platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie si sub nivelul pe care vechimea si pregatirea i le-ar asigura celui care munceste, pregatirea si timpul lucrat de angajat; respectivii angajati nu beneficiaza de vechime in munca, pensie de boala si de limita de varsta, ajutoare de la stat in caz de boala, deces, asa cum nu au parte nici de indemnizatie de somaj sau asigurare de sanatate.

In plus acesti angajati se poate sa nu primeasca salariul la timp, nu beneficiaza de sporuri sau spitalizare gratuita, nu au un program de lucru normal,nu primesc medicamente compensate sau tichete de masa, nu primesc medicamente compensate sau concediu de odihna sau post-natal.

De ce accepta candidatii locuri de munca fara contract de munca?

Locurile de munca “la negru” exista pentru ca pe piata muncii din tara noastra se manifesta mai multe tendinte: una este cea a incercarii de a pacali statul, in “vanatoarea” dupa mai multi bani – unii oameni opteaza sa ia indemnizatie de somaj si solicita negatie din partea angajatorului la bursa de locuri de munca. Ei accepta un job fara contract pentru a beneficia, in continuare, de banii de la somaj, carora li se adauga astfel banii din salariul primit de la angajator, lucru care, din pacate, este stimulat si de lipsa unor sanctiuni la nivel legal.

Un alt aspect, din aceeasi gama, a fost remarcat in urma cu cateva luni de Mariana Basuc, inspector general de stat in Inspectia Muncii, care declara pentru “Ziarul Financiar” ca majoritatea angajatilor romani nu-si cunosc drepturile pentru ca nu se informeaza dar si ca “cea mai mare problema a pietei fortei de munca este complicitatea intre victima si calau. Ne ducem pe santier, ii vedem pe muncitori ca sar gardurile pentru ca nu au contracte de munca, dar nu putem actiona, pentru ca exista intelegeri intre angajati si angajator, care se disculpa reciproc, astfel ca nu putem obtine declaratii probatorii in instanta”.

Pe de alta parte, motivele cel mai des invocate de angajatorii care nu incheie contracte de munca pentru angajati sunt nivelul ridicat al impozitelor si al contributiilor si birocratia excesiva pentru inregistrarea actelor.

Numarul de sanctiuni a scazut insa s-a dezvoltat munca “la gri”

Printre domeniile cele mai afectate de munca la negru, constructiile ocupa un loc fruntas, fiind urmate de panificatie, servicii si agricultura, incidenta muncii fara forme legale fiind mai frecventa in toate sectoarele care implica munca sezoniera. Inspectorul preciza in cadrul aceluiasi material ca “ideea ca munca la negru ar putea disparea complet este un mit. Se tot vorbeste despre eradicarea muncii la negru si a accidentelor de munca. A pune problema in acest fel este o mare eroare, intrucat munca la negru nu poate fi eradicata complet”, declara Mariana Basuc, citata de Ziarul Financiar. 

Desi, conform cifrelor date publicitatii de catre institutiile de profil, numarul sanctiunilor aplicate pentru munca la negru au scazut, s-a constatat cresterea in amploare a fenomenului “muncii la gri”. Astfel, angajatorii prefera sa incheie contracte de munca pe salariul minim garantat, cealalta parte a remuneratiei, pana la salariul “in mana”, fiind platita “la negru”, respectiv prin contracte de cesiune, de drepturi de autor si alte astfel de contracte.

Acest lucru a fost sesizat si de autoritatile statului care considera insa ca acest tip de munca, desi nu tocmai legala, este cumva mai putin nociva decat munca “la negru”, “intrucat angajatul are un contract de munca, chiar daca el este incheiat pe salariul minim, si beneficiaza de o relatie mai stabila in raport cu angajatorul”, dupa cum remarca Basuc in ZF.

Ce sanctiuni risca cei care sunt prinsi practicand munca “la negru”

Conform Codului Muncii, art.276, alin.1), lit e), “primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca, se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei”.

Controalele in acest domeniu sunt efectuate de catre Inspectia Muncii care aplica amenzi cu valoare maxima de 100.000 de lei, in majoritatea cazurilor, in cazul neregulilor minore, inspectorii negociind termene de rezolvare a problemelor. Din pacate insa aceasta institutie de control nu mai poate interveni dupa ce fapta s-a incheiat, adica dupa ce omul a fost dat afara sau dupa ce contractul dintre cele doua parti s-a incheiat.

Conform Inspectiei Muncii, anul trecut institutia a aplicat amenzi in valoare de peste 15 milioane de euro angajatorilor romani pentru nerespectarea prevederilor legislatiei prinvind relatiile de munca. Cele mai multe amenzi, in valoare de 7,2 mil. euro au fost aplicate pentru sanctionarea muncii la negru.

Ce poti sa faci daca vrei sa semnalezi munca “la negru”? Trimiti o scrisoare adresata Inspectoratului Teritorial de Munca din judetul in care locuiesti, care sa contina elementele de identificare a agentului economic si descrierea situatiei. Aceasta sesizare se va constitui in primul pas dintr-un control al inspectiei de stat, care ii va obliga pe angajatorii vizati sa intre in legalitate.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din cariera

Top

Cauta-ti perechea