Zece minuni pe cale de disparitie

De la recifele de corali din Caraibe pina la zapezile de pe Kilimanjaro, simbolurile Terrei sint amenintate de incalzirea globala. Munti, animale si arhipelaguri intregi sint pe picior de extinctie potrivit unui articol publicat duminica in „The Observer“. In 20 de ani, multe dintre minunile naturale ale planetei vor disparea, sint de parere unii oameni de stiinta. Cauzele acestei catastrofe sint anuntate si de cei 2.000 de cercetatori, membri ai Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbarea Climatica, infiintata de Organizatia Natiunilor Unite , care pregatesc un studiu asupra incalzirii globale. Chiar daca expertii de la ONU sint mai moderati in prevederea dezastrului, ei anunta aceleasi semne ingrijoratoare ca si jurnalistii britanici: valuri de caldura puternice, intensificarea uraganelor, disparitia ghetii din Oceanul Arctic pe timp de vara, ridicarea nivelului marii. Kili va fi maro Kilimanjaro este cunoscut pentru zapezile care nu-i parasesc niciodata virful. In zece ani insa, afirmatia nu va mai fi adevarata, avertizeaza meteorologii. In prezent, 10.000 de oameni se catara anual pe „Kili“ pentru a vedea virful alb, dar in curind nu vor mai vedea decit „o victima murdara si maro a incalzirii globale“, comenteaza „The Observer“. O problema asemanatoare intimpina si pistele de schi din Austria, care sint „blestemate“, potrivit unui studiu al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Parcul National cu Ghetari din Montana deplinge si el disparitia zapezii. Numarul ghetarilor a scazut de la 150 in 1850 la 27 in prezent, iar in 2030 vor disparea cu totul. Platoul Cairngorms din nordul Scotiei cuprinde zeci de plante si pasari rare. Stratul de muschi care acoperea platoul si gazduia, de altfel, biodiversitatea rara, ca si zapada sint pe cale de disparitie. Corali mai putini pe lume Lipsa zapezii nu este singura consecinta a nivelurilor ridicate de dioxid de carbon din atmosfera. Efectul imediat sint furtunile extreme si frecvente, mai ales in zona Caraibelor, iar ca bonus distrugerea celei de-a doua bariere de recife din lume ca marime, care se intinde de pe coasta de sud a Mexicului pina in Honduras. Pe picior de extinctie se afla si insulele Maldive. Cel mai inalt punct de pe acest arhipelag de-abia se ridica la doi metri deasupra nivelului marii, reprezentind astfel cel mai jos loc de pe harta din lume. Expertii britanici sint de parere ca o mare parte din aceste insule vor fi inundate in cel mult 20 de ani. Animalele traiesc periculos „Unul dintre cele mai mari show-uri ale planetei“ este migratia a mai bine de un milion de salbaticiuni prin toata partea de est a Africii, in cautarea unor locuri de pasunat . In curind, aceste animale nu vor mai avea ce sa caute, pentru ca toate suprafetele cu iarba vor deveni desert. Pina acum au murit deja 500.000 de salbaticiuni. Tot in Africa, gorilele montane - niste giganti timizi care cintaresc in jur de 160 de kilograme - sint puse in pericol. In toata lumea au mai ramas in total 700 de astfel de gorile , iar din cauza temperaturilor ridicate, habitatul lor se restringe periculos, la inaltimi din ce in ce mai ridicate. Nici fluturii monarh nu o duc mai bine. Vietuitoarele portocalii si negre, de marimea unei palme, se string in jur de 250 de milioane de exemplare in padurile montane de pin din centrul Mexicului, din decembrie pina in martie, dupa ce traverseaza Canada si nord-estul Statelor Unite. Locul este amenintat de variabilele climatice, iar populatia fluturilor monarh este din ce in ce mai restrinsa. Conferentiarul Ioan Coroiu, de la catedra de Zoologie a Universitatii ,,Babes-Bolyai“, opineaza ca, in cazul acestei specii, „probabil incalzirea globala ii afecteaza conditiile de umiditate si de temperatura in timpul migratiei de mii de kilometri, adica atunci cind exemplarele sint cele mai vulnerabile“. Biologul Mircea Gogu Bogdan da citeva exemple romanesti ale modului in care incalzirea globala afecteaza comportamentul unor specii. „Ursul carpatin, de exemplu. Intrarea in hibernare depinde de temperatura, iar in hibernare intervine o scadere a metabolismului, el rezistind pina cind temperatura se redreseaza. Acum imaginati-va ca aceasta caldura il tine in activitate, iar sursa de hrana - vegetala si animala - lipseste. Se epuizeaza fizic si poate muri“, subliniaza biologul. Si scrumbia este o pilda valabila. „La ora actuala, scrumbiile deja s-au adunat la gurile Dunarii pentru a incepe sa urce. Este ceva ce nu s-a intimplat de cind ma stiu. In mod normal , fenomenul acesta, de migratie, se petrece in cazul acestei specii in aprilie“, observa Mircea Gogu Bogdan. Nici un urs peste 20 de ani In lunile octombrie si noiembrie, orasul canadian Churchill devine capitala ursilor polari din lumea intreaga. In jur de 1.200 de astfel de exemplare se string pe tundra inghetata din aceasta localitate, asteptind ca marea din golful Hudson sa inghete, pentru a putea incepe vinatoarea de foci. Viitorul acestor creaturi este in pericol, atrag atentia oamenii de stiinta, pentru ca Antarctica resimte deja impactul incalzirii globale, mai puternic decit orice alt loc de pe planeta. Expertii prevad disparitia acestei specii pina in 2030. Dezbatere la rece De altfel, Antarctica e principalul motiv de controversa intre comunitatea stiintifica internationala si cei 2.000 de experti responsabili pentru alcatuirea celei de-a patra editii a raportului intocmit de IPCC. Potrivit variantei preliminare a acestuia, Antarctica scapa mai mult sau mai putin neafectata de incalzirea globala. Or, criticii raportului se pling de optimismul acestuia: conform lui, nivelul marii va creste cu 60 de centimetri pina la sfirsitul secolului, estimarile anterioare fiind de 90 de centimetri. In ceea ce priveste gheturile polare, Lonnie Thompson, profesor la Ohio State University, afirma ca aprecierile din raport nu tin seama de evenimentele recente relevante, si anume topirea a doua calote de gheata din Groenlanda si din Antarctica. Acest fenomen a luat prin surprindere oamenii de stiinta, care sint deocamdata incapabili sa ii prezica efectele in modelele lor computerizate. Perspectiva romaneasca Theodor Negoita, singurul roman care frecventeaza regulat Antarctica, a observat un proces de distrugere a faunei, cauzat de cresterea temperaturii marii. El da drept exemplu faptul ca „incalzirea a dus la scaderea cantitatii de fitoplancton din apele Antarcticii, fapt care, in lantul trofic, se rasfringe asupra hranei pinguinilor, care mor anual cu miile“.