Zece ani pina la viata sintetica

Malaria si cancerul vor fi invinse cu celule create sintetic, iar omenirea va scapa de dependenta de petrol. Toate, in urmatorii zece ani, promit oamenii de stiinta preocupati de crearea vietii artificiale. O mina de savanti din mai multe tari ale lumii incearca de ani buni sa creeze viata artificiala , insa astazi sint foarte aproape de a-si atinge telul, scrie agentia Associated Press (AP). Dupa ce in luna iunie a acestui an echipa condusa de biologul Craig Venter a izbutit primul transplant de ADN la bacterii, expertii sustin ca in urmatorul deceniu visul alchimistilor din secolul al XVI-lea se va implini. „Va fi o realizare enorma (n.red. - crearea vietii artificiale) si toata lumea va sti despre asta”, declara increzator pentru AP Mark Bedau, cercetator la ProtoLife Venetia- Italia, unul dintre laboratoarele care cerceteaza dezvoltarea vietii sintetice. „Vorbim despre o tehnologie care ne poate schimba fundamental lumea - de fapt o poate schimba in moduri greu de prevazut”, adauga Bedau. In urma cu citeva luni, cercetatorii reuseau sa mute pentru prima oara un genom al unei specii intr-o alta specie. Codul genetic al Mycoplasma mycoides a fost transferat intr-o eprubeta cu organisme ale unei specii asemanatoare, bacteria Mycoplasma capricolum. Absorbind noul genom si descotorosindu-se de al lor, bacteriile s-au dezvoltat si au inceput sa se comporte ca donatorul. Reusita grupului lui Venter nu inseamna insa mare lucru pentru oamenii de rind, mai ales ca noul genom trebuie privit la microscop pentru a fi observat. Totusi, „crearea de protocelule pune intr-o noua lumina locul nostru in univers. Acest lucru va indeparta unul dintre cele citeva mistere fundamentale despre crearea universului si despre rolul nostru”, este de parere Bedau. In plus, unii savanti cred ca formele de viata facute de mina omului vor deveni intr-o buna zi solutii pentru rezolvarea numeroaselor probleme, de la lupta contra maladiilor pina la stoparea emisiilor de gaze. Trei mari pasi trebuie insa indepliniti pentru ca producerea de viata sintetica sa devina joaca de copil, completeaza Bedau. Primul este „faurirea” unui container sau a unei membrane care sa tina celulele departe de moleculele „rele”, sa permita accesul celor „bune” si sa le lase sa se multiplice. Cel de-al doilea este crearea unui sistem genetic care sa controleze functiile celulei, ingaduindu-i sa se reproduca si sa se transforme ca raspuns la schimbarile de mediu. Cel de-al treilea este realizarea unui metabolism care sa extraga din mediu materia prima ca hrana si s-o modifice apoi in energie. Membrana despre care vorbeste Mark Bedau „nu va mai fi o mare problema” peste sase luni, crede Jack Szostak, cercetator la Scoala Medicala de la Harvard. Savantii folosesc acizi grasi pentru dezvoltarea tesutului in cauza. Szostak este la fel de optimist si in privinta celui de-al doilea pas propus de colegul sau de breasla. El considera ca, o data ce containerul este gata si dupa ce s-au adaugat nucleotide in proportii corecte, intra in scena teoria evolutionista a lui Darwin. „Nu sintem suficient de destepti ca sa proiectam lucruri, lasam evolutia sa faca treaba mai grea si apoi ne dam seama ce s-a intimplat”, se amuza Szostak. La rindul lui, Steve Benner, un chimist biolog din Gainesville-Florida, ataca problema vietii sintetice din afara geneticii naturale, incercind sa adauge opt noi baze nucleotide la alfabetul genetic (ADN-ul normal este alcatuit din patru astfel de baze cunoscute ca A, C, G,T). Mark Bedau spune insa ca exista si temeri cu privire la crearea unor forme de viata care ar putea „s-o ia razna”, dar probababilitatea ca acest lucru sa se intimple este mica. Cu toate acestea, cercetatorii nu sint siguri ca rezultatele actuale pot fi reproduse pe celulele eucariotice. „ Banuiala noastra este ca metoda poate sa functioneze pentru toate tipurile de sisteme. Pe de alta parte insa, ne putem gindi la o gramada de bariere”, afirma pentru AP unul dintre reprezentantii echipei de cercetare Clyde Hutchinson III. Ambele specii de bacterii folosite in studiu ar putea insa avea probleme in privinta absorbtiei de ADN. Totodata, multe celule contin enzime care resping ADN-ul strain. Cele doua tipuri de bacterii utilizate si de biologul Venter sint insa atit de asemanatoare incit fiecare trateaza ADN-ul celeilalte ca pe propriul acid dezoxiribonucleic. „Nu exista formula universala pentru a reusi”, recunoaste chiar Venter. Experimentul biologului se situeaza la limita biologiei sintetice, drept pentru care a iscat discutii aprinse in rindul oamenilor de stiinta. In acelasi timp, reusita lui Venter a accelerat cercetarile in acest domeniu. Aplicatii benefice In urmatorul deceniu, Craig Venter si-a propus sa creeze pe cale sintetica o serie de microorganisme care sa produca metan si sa fie astfel o sursa pentru combustibilii ecologici. Eventualul sau succes ar face ca omenirea sa nu mai fie dependenta de petrol si de carbune, ceea ce ar conduce si la scaderea emisiilor de gaze poluante. Un alt mare proiect de creare a unei forme de viata arficiala urmareste sintetizarea unui medicament care ar vindeca malaria. O data cu progresul stiintei, si cancerul va fi atacat cu particule nascute pe cale sintetica, promit savantii din breasla. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro