Noile cercetari arata ca o eruptie vulcanica de acum mai bine de 400 de ani ar fi putut schimba fata lumii!
Acum 400 de ani, un vulcan din Peru a provocat prin eruptia sa, potrivit unui studiu rezumat de revista Nature, un haos climatic si social. Eruptia din 1600 a vulcanului Huaynaputina din muntii Anzi a acoperit satele din apropiere cu o gigantica perdea de roca si cenusa vulcanica , omorand in jur de 1.500 de oameni.
Efectul nu pare sa fi ramas local, intrucat particulele de sulf emise in atmosfera au provocat schimbari climatice peste tot in lume la vremea respectiva. Oamenii de stiinta stiau ca eruptia acestui vulcan a fost masiva, dar noul studiu arata efectele avute la nivel planetar.
In studiul lor, Kenneth Verosub si Jake Lippman arata ca eruptia a avut efecte imediate asupra climatului si, implicit, asupra agriculturii. Cercetatorii au intreprins in acest sens o analiza a datelor istorice pentru a vedea starea recoltelor, a foametei sau a altor evenimente importante in lume la acea data.
Frig si foamete
Datele adunate au aratat cateva fenomene climatice interesante: inelele copacilor – care inregistreaza varsta – arata ca anul 1601 a fost cel mai friguros an in sase secole in emisfera nordica, un fenomen a carui cauza ar fi putut sta in sulful emis in atmosfera de eruptia din Peru.
Efectul a putut fi simtit chiar si in cealalta parte a globului, unde in Rusia a provocat o mare foamete; Suedia a fost acoperita de zapada ca niciodata pana atunci, inregistrandu-se inundatii record si culturi cerealiere foarte slabe. Productia de vin in Franta a avut o mare intarziere, iar in Japonia, lacul Suwa a inghetat mai devreme decat de obicei.
Profesorul Verosub spune ca “1601 a fost unul dintre cei mai reci si umezi ani in multe cazuri. Unele dintre aceste evenimente au fost atribuite inainte procesului de racire care deja dura de secole, dar ele pot fi mai degraba atribuite eruptiei vulcanului Huayaputina”.
Cu toate acestea, dovezile nu probeaza intru totul legaturile observate intre fenomene, motiv pentru care cercetatorii vor sa studieze datele istorice pastrate de iezuiti in Spania, dar si cele din China.
Efectele sociale
Cercetarea intreprinsa de Verosub si asociatul sau este una dintre primele de genul sau care incearca sa faca legatura cu efectele sociale ale modificarilor climatice. De altfel, cercetatorul a inceput sa studieze eruptia din 1600 plecand de la observarea efectelor avute de eruptia vulcanului Tambora din Indonezia in 1815, cea mai mare la vremea respectiva.
Eruptia a acoperit atmosfera cu atat de mult sulf incat urmatorul an a fost denumit ‘anul fara vara’. Daca Huaynaputina a avut efecte globale asemanatoare, s-ar putea sugera ca eruptiile vulcanice mari pot avea efecte de racire mai mari decat s-ar fi asteptat oamenii de stiinta.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
