Vanatorii de cutremure

In 1962, R.Buckminster Fuller a publicat planurile de realizare a unui model cu un diametru de 100 m al planetei noastre. Mai mult decat un model teoretic, Fuller intentiona sa produca o reprezentare precisa a Pamantului din interior pana la exterior. Din pacate, tehnologia nu i-a permis realizarea acestui lucru, ea nefiind suficient de matura atunci. Dupa mai mult de 40 de ani, National Science Fundation (NSF) sponsorizeaza, cu 219 milioane USD, crearea unui "telescop al Pamantului". Acum, acesta se va realiza cu ajutorul computerelor handheald, al instrumentelor GPS si al retelei CDMA oferite de Qualcomm. "Nu puteam realiza acest proiect fara utilizarea extensiva a laptopurilor, a routerelor si a tehnologiei celulare" spune Greg Anderson, data products manager pentru proiectul Plate Boundary Observatory (PBO). Aproape jumatate din fonduri sunt dedicate PBO ce studiaza forma Pamantului. Denumit "Earthscope" acesta va functiona ca un telescop prin realizarea de imagini tridimensionale. Pentru inceput el va studia placa tectonica nord-americana. Din pacate, nu exista inca o tehnologie capabila sa patrunda pana in centrul Pamantului . Totusi, cu ajutorul sistemului GPS, al receiverilor de satelit si al multor altor tipuri de senzori, inclusiv al imaginilor radar din satelit, se pot masura cele mai fine miscari ale scoartei Pamantului, fara erori , la fel ca si miscarile magmei in interiorul vulcanilor activi. In plus, se pot evidentia deformarile placilor tectonice. Chiar si un novice poate face diferenta intre formatiunile muntoase vechi si erodate si cele mai recente. Fortele care creeaza formele de relief de astazi sunt in continuare active si pot fi studiate prin acest Earthscope. ,Intreaga zona de vest a SUA isi schimba permanent forma, iar placa tectonica a Pacificului se muta catre nord. Din cele cateva mii de senzori plasati in intregul continent nord-american 250 sunt plasate in imediata vecinatate a faliei San Andreas. Rezultatele au fost uimitoare, inainte se credea ca un cutremur de peste sase grade se petrece la fiecare 18 luni in aceasta zona. ,La inceput am crezut ca datele noastre sunt eronate... dar am constatat ca aceste cutremure se petrec lunar. Speram sa intelegem ce se intampla in viitorul foarte apropiat" spune David Mencin senior project engineer la PBO.
Birou mobil in conditii extreme
Una dintre provocarile pe care au trebuit sa le infrunte cercetatorii a fost cea de a putea face fata unor conditii extreme cu aparate extrem de sensibile. Pe muntele St. Helens au avut de-a face cu gaze corozive, temperaturi extrem de reduse, iarna, apa si gheata. In aceste conditii trebuiau configurate si monitorizate echipamentele. Laptopurile, PDA-urile, telefoanele celulare si GPS-ul sunt o necesitate pentru cercetatori, iar toate acestea trebuie sa functioneze in orice conditii. In urma cu doar cativa ani, laptopurile nu erau atat de performante, astazi dispui practic de un intreg birou mobil, mai ales datorita posibilitatii de transmitere a datelor prin CDMA. Din pacate, cercetatorii considera ca aceasta tehnologie nu este inca suficient de matura pentru a putea transmite cantitati mari de date. Din acest motiv, PBO foloseste satelitii si transmisii radio pentru a asigura transferul unei canti-tati mai ma-ri de date in zonele sensibile. Men-cin apreciaza ca, la modul ideal, PBO ar trebui sa acopere intreaga suprafata a Pamantului, dar astazi nu exista inca o solutie tehnologica pentru acest lucru. Reteaua PBO se bazeaza in principal pe Windows Mobile, prin folosirea PDA-urilor HP iPaq 4150 pentru inginerii de pe teren. In plus, exista laptopuri IBM si Dell pentru a completa reteaua. Dar nimic nu dureaza prea mult, tehnologia se schimba foarte rapid. Cecetatorii isi schimba telefonul celular la fiecare 3 luni si inlocuiesc o treime din laptopuri in fiecare an. ,Am avut un laptop in Alaska in aceasta vara. Praful si nisipul l-au mancat", spune Mencin. Inginerii cauta mereu noi pozitii relevante de instalare pentru senzori. Odata alese, trebuie sa obtina acordul proprietarului acelui teren. De multe ori, aceasta este cea mai dificila parte a proiectului.
Un munte de date
In fiecare zi sunt realizate intre 2MB si 100MB de date noi ce trebuie analizate. In unele zone, datele sunt colectate de 20 de ori pe secunda, in schimb in alte cazuri , cum ar fi legatura GPS, ciclul este de la patru ori pe minut. Senzorii cu care lucreaza cercetatorii sunt incredibil de sensibili, putand masura miscarea unei bucati de granit sub apasarea unui om. Chiar daca roca nu este apasata puternic, senzorul va descoperi variatia de caldura datorata manii umane. Senzorii GPS sunt deosebiti, ei putand masura distanta dintre doua puncte aflate la 1500 Km departare cu o precizie de 1 cm. Senzorii citesc si conditiile ambientale pentru ca acestea afecteaza precizia masuratorilor. Cercetatorii spera ca, in viitor, cu ajutorul PBO vor pute afla cand si unde vor avea loc cutremure de mare amploare.