Ultima moda in e-fraude

Infractorii virtuali isi diversifica metodele si sustrag sume tot mai mari de bani prin practici din ce in ce mai ingenioase. „Cybercrime“ sau crima cibernetica reprezinta un termen folosit pentru a descrie activitati criminale in care computerele sau retelele sint un instrument sau o tinta pentru acestea. Dincolo de aceasta definitie, exista multe tipuri de atacuri care pot pagubi financiar sau prejudicia alte persoane, iar acestea sint, adeseori, necunoscute sau confundate de utilizatorii de calculatoare. Printre cele mai frecvente tipuri de crime cibernetice exista ceea ce se numeste „spamming“, sau trimiterea de e-mailuri nesolicitate, furtul de proprietate intelectuala (filme, muzica sau software descarcate sau partajate pe Internet fara a detine licenta), acces neautorizat, scrierea de virusi sau raspindirea acestora, atacurile de tip „denial-of-service“ (atacarea unui server care gazduieste o pagina web, si blocarea disponibilitatii acesteia, pe Internet, pentru vizitatori) sau spionajul electronic. Exista si furt de identitate, pornografie infantila, fraudarea cardurilor de credit, terorism cibernetic, hartuire online, „phishing“ (atunci cind primiti, spre exemplu, un mesaj in care un raufacator se da drept o banca, folosind antetul sau o pagina web care seamana cu originalul, cerindu-va datele personale, pe care le foloseste apoi pentru a va goli contul). Atentie la bani Majoritatea infractorilor virtuali comit aceste crime cu scopul de a scoate bani. De aceea, protectia calculatorului (si implicit a informatiilor sensibile), precum si o atentie foarte mare la navigarea pe Internet sint vitale pentru a nu deveni o victima a acestor atacuri, multe deosebit de ingenioase. Un produs antivirus nu va garanteaza faptul ca, printr-un singur click, puteti ramine fara cont in banca. De aceea, cel mai prudent este sa discutati cu un specialist despre cum va puteti proteja si sa cautati cit mai multe informatii despre ceea ce intentionati sa faceti pe Internet, fie ca doriti sa cumparati produse online sau ca vreti sa completati un formular cu datele personale. Nu uitati faptul ca o banca nu va va cere niciodata PIN-ul cardului sau ca puteti da un telefon inainte de a lua o decizie. „Intreprinzatorii“ crimei Printre cele mai spectaculoase fraude electronice produse in tara noastra se afla crearea unui site web fals, care semana cu cel al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), apoi trimiterea unor e-mailuri care contineau un link catre acest site, pe care erau cerute informatii precum codul PIN al cardurilor, si care cerea bani pentru sinistrati. De fapt, banii au ajuns direct in conturile phisherilor romani. Utilizatorii romani de Internet au primit, in cursul ultimilor ani, mesaje de acest tip pe e-mail si de la alti infractori care se dadeau drept banci reputate, cerind informatii confidentiale in numele acestora. Virusul care ia „ostatici“ fisiere din calculator, pe care le muta la 30 de minute in directoare ascunse pina cind proprietarul plateste o „ rascumparare “ de 10,99 dolari, a stirnit hohote de ris, dar a facut si pagube insemnate. 345 de invinuiti, 44 de arestati Portalul www.eFrauda.ro ne anunta ca in anul 2005, in tara noastra, pentru infractiunile privind fraude pe Internet au fost invinuite 149 de persoane, dintre care 13 arestate, pentru infractiunile informatice au fost invinuite 76 de persoane si patru arestate, 68 de invinuiti de infractiuni cu carti de credit , dintre care 23 de arestati. Pentru pornografie infantila au fost invinuite 31 de persoane si doua arestate, iar pentru alte infractiuni de natura informatica au fost invinuite 21 de persoane, dintre care doua arestate. Pentru 2006, datele inca nu sint disponibile. Pierderi medii pe individ de 204.000 de dolari In 2005, companiile mari s-au confruntat cu o crestere violenta a accesului neautorizat si a atacurilor cu virusi. Sumele exacte pierdute din cauza crimei cibernetice sint greu de cuantificat. Estimarile diverselor organisme care gestioneaza aceasta problema variaza, pentru anul 2005, in functie de metodologia folosita, dar toate vorbesc despre zeci sau sute de miliarde de dolari. Un sondaj realizat pe anul trecut de Biroul Federal de Investigatii (FBI) din Statele Unite, impreuna cu Computer Security Institute, si la care au raspuns 600 de corporatii, companii sau institutii, estimeaza pierderi financiare in scadere la categoria brese de securitate, cu o pierdere medie per respondent de 204.000 de dolari, comparativ cu 526.000 de dolari in 2004. Atacurile cu virusi ramin sursa celor mai mari pierderi, fiind responsabile de 32% din totalul pierderilor raportate. Accesul neautorizat a crescut ca proportie in totalul crimelor, ajungind la 24% din pierderi, iar furtul de proprietate intelectuala s-a dublat. Conform statisticilor de la Commtouch Detection Center, citate de eFrauda.ro, in noiembrie 2005, spamul, sau mesajele e-mail nesolicitate, reprezenta 67,39% din traficul prin posta electronica . Potrivit statisticilor anterioare, traficul persoanelor fizice are mai mult „spam“ (79,88%) decit traficul din mediul business, de doar 52,51%. Cantitatea de spam variaza, de asemenea, in functie de aria geografica. De exemplu, in mediul obisnuit american, spamul e de trei ori mai raspindit decit in mediul obisnuit austriac. Cele mai „spamate“ tari In Statele Unite este intilnit cel mai mult spam printre mesajele primite pe e-mail, 76% din total, iar Suedia, Rusia, Finlanda si Norvegia aduna intre 63 si 66% spam per total mesaje, in medie. Germania, Marea Britanie si Africa de Sud se confrunta cu indici cuprinsi intre 46 si 48% din totalul mesajelor. In Spania si Italia indicele este de 35-36%, iar in Ungaria, Franta si Austria de 26-29%. Commtouch Detection Center monitorizeaza distribuirea spamului la nivel global. Statisticile referitoare la „spam“, pentru luna noiembrie 2005, arata ca jumatate din spam este trimis de surse din Statele Unite. China este, de asemenea, o pista de lansare importanta, iar restul spamului este originar din alte zone ale globului. Spammerii continua sa prefere marii furnizori de servicii e-mail. De exemplu, utilizatori msn.com si hotmail.com apar ca expeditori in 1,98% din spamul global, yahoo.com si subsidiarele sale (de exemplu yahoo.co.uk) apar in 1,68% din spam.