Comisia Europeana si Agentia Spatiala Europeana au avut toate motivele sa se felicite reciproc pe 28 decembrie, ziua in care au trimis pe orbita satelitul Giove A. Lansat din Kazahstan, cu ajutorul unei rachete rusesti, Giove A va testa tehnologiile care vor sta la baza viitoarei retele de navigatie europeana, intitulata Galileo. Daca totul se va desfasura conform planului, o retea de 30 de sateliti va fi pusa pe roate inainte de sfirsitul lui 2010.
Acuratete sporita
Un cub imens de peste 500 de kilograme va fi utilizat pentru o perioada de zece ani pentru a valida o serie de noi tehnologii, printre care si cel mai precis ceas atomic trimis vreodata in spatiu, care este de zece ori mai exact decit cele aflate la ora actuala in functiune. Aceasta coordonare, adesea neglijata in trecut, joaca un rol fundamental nu doar in navigatie, ci si in distributia energiei electrice, a functionarii Internetului sau in securitatea tranzactiilor financiare. In plus, Galileo va permite o infiltrare mai eficienta in aglomeratiile urbane, in interiorul locuintelor sau in zonele de liziera.
Mii de oportunitati
Aplicatiile care vor putea fi dezvoltate cu ajutorul lui Galileo par inepuizabile si vor cuprinde practic toate domeniile de activitate, fie ca este vorba de agricultura, transporturi, divertisment, prospectie petroliera, protectie civila sau militara. Sistemul va permite localizarea eficienta a marinarilor sau alpinistilor aflati in dificultate, reperarea autoturismelor furate sau ratacite, reducerea ambuteiajelor din trafic, ajutorarea in deplasare a persoanelor cu deficiente de vedere sau fabricarea de sisteme de ghidare mai performante pentru rachete. Companiile de telefonie mobila au inceput deja, la rindul lor, sesiuni de brain storming pentru a dezvolta servicii bazate pe viitorul sistem.
Analistii estimeaza ca se vor crea astfel peste 100.000 de noi locuri de munca in intreaga Europa, miliardele de persoane care vor utiliza serviciile Galileo generind venituri de zeci de miliarde de euro anual.
Independenta strategica
Nimeni nu se fereste sa admita ca miza lansarii sistemului de sateliti este si una politica. Acesta va oferi Europei o considerabila independenta in domeniul comunicatiilor, in conditiile in care alternativa GPS-ului este furnizata de catre americani. Serviciul Statelor Unite, lansat la sfirsitul anilor '70, este in continuare un program militar si, desi este gratuit, semnalul prezinta numeroase carente, care il fac incompatibil pentru aplicatii precum aterizarea avioanelor sau controlul feroviar.
Trimiterea lui Giove A in spatiu a fost, de asemenea, o conditie indispensabila pentru exploatarea de catre europeni a frecventelor care le-au fost alocate de Uniunea Internationala a Comunicatiilor. Cele doua puteri s-au pus totusi de acord ca in viitor sa dezvolte cele doua sisteme, astfel incit acestea sa fie compatibile si interoperabile.
De cealalta parte, Rusia a intuit importanta mizei si intentioneaza sa-si relanseze propriul program, Glonass , pentru a avea si ea un sistem operational pina in anul 2008.
Un Big Brother perfectionat?
Pretul unei unitati care sa permita accesul la serviciile Galileo este estimat la 400 de euro, insa se spera ca pina in 2010 acesta sa coboare pina la 100 de euro.
Initiatorii proiectului ofera asigurari ca noul sistem va fi unul pasiv si nu va monitoriza in vreun fel utilizatorii. Se presupune, totusi, ca guvernele tarilor europene vor solicita accesul la anumite informatii care tin de siguranta nationala.
