IT & C

Primul pas spre omul „corectat“ genetic

Cercetatorii newyorkezi au creat primul embrion uman modificat genetic, fiind acuzati ca vor sa aduca pe lume copii programati genetic. In schimb, embrionii animalo-umani sunt la un pas de legalizare in Marea Britanie.

O echipa de la Universitatea Cornell din New York, condusa de Nikica Zaninovic, a vrut sa vada cum se dezvolta bolile si celulele in fazele timpurii, asa ca s-a folosit de un virus pentru a adauga o gena, o proteina verde fosforescent, unui embrion ramas in urma unei fertilizari in vitro, informeaza publicatia „The Times“. Practica lor este considerata prima modificare genetica a unui embrion uman documentata vreodata.

Cercetarea a fost prezentata in toamna anului trecut, la o intalnire a Societatii Americane de Medicina Reproductiva, dar a fost publicata recent, dupa ce a fost semnalata si criticata de eticienii si institutiile regulatoare din Marea Britanie.

Autoritatea pentru Fertilizare Umana si Embriologie (HFEA), regulatorul britanic in domeniu, a avertizat ca asemenea experimente controversate ridica „mari probleme etice si de interes public “, iar eticienii atrag atentia ca embrionii modificti genetic ar putea duce la inglobarea intentionata de gene pentru trasaturi precum inaltimea, inteligenta sau culoarea parului.

Cercetatorii americani subliniaza ca embrionii modificati genetic ar putea fi mai eficienti in producerea de celule stem, desi nu au reusit sa preleveze nici una din embrionul pe care l-au creat. Pentru a fi siguri ca noua gena a fost inserata, oamenii de stiinta ar trebui sa creasca embrionul si sa faca teste ulterioare, a atras atentia Nikica Zaninovic. Echipa de la Cornell nu a avut insa permisiunea de a-l lasa sa se dezvolte mai mult de cinci zile.

Cu toate acestea, dr. David King, director al corpului de control independent Human Genetics Alert, din Londra, a avertizat insa: „Acesta este primul pas spre cosmarul copiilor programati genetic si al unei noi eugenii (n.r. - teorie ce preconizeaza ameliorarea populatiilor umane prin masuri genetice). HFEA are dreptate sa spuna ca dezvoltarea si legalizarea embrionilor modificati genetic ridica mari probleme etice si de interes public, dar omite sa spuna ca acestea nu au fost deloc dezbatute“.

Efectele modificarii unui embrion sunt permanente. Genele adaugate embrionilor sau celulelor de reproducere ar afecta toate celulele din corp si ar fi transmise generatiilor viitoare. Tehnologia poate fi folosita pentru a „corecta“ genele ce cauzeaza boli precum fibroza chistica , hemofilia sau chiar cancerul.

Pe de alta parte, ea poate fi folosita de oamenii de stiinta pentru a insera anumite gene in embrioni si a da nastere unor copii cu trasaturi ravnite, cum ar fi inteligenta si abilitatea atletica. Aceasta practica, spun unii, ar crea o societate inegala, unde unii oameni vor fi inzestrati genetic, iar altii vor fi considerati inferiori.

Kathy Hudson, directorul Centrului de Genetica si Politici Publice din Washington, nu s-a aratat insa deranjata de experimentul condus de Nikica Zaninovic, spunand ca modificarea cu succes a nou-nascutilor prin inserarea de gene ramane o provocare descurajanta.

Vestea descoperirii facute de americani s-a nimerit inainte ca parlamentarii britanici sa dezbata daca oamenii de stiinta vor putea folosi practici similare in statul insular. Ei au permis luni seara, la o a doua analiza, cu o majoritate de 262 de voturi, ca proiectul pentru reactualizarea legii embriologiei umane sa treaca in urmatoarea treapta parlamentara, unde va fi cercetat amanuntit, potrivit BBC.

Saptamana viitoare sunt asteptate voturile-cheie pe componentele cele mai controversate ale proiectului: crearea embrionilor hibrizi, a copiilor nascuti pentru a ajuta un frate bolnav si propunerea ca clinicile de fertilizare in vitro sa nu mai ia in considerare nevoia unui tata atunci cand decid daca sa ofere sau nu tratament.

Guvernul britanic, pus in fata unei posibile rebeliuni din partea preotilor romano-catolici, le-a asigurat parlamentarilor laburisti vot liber asupra acestor puncte aprinse ale proiectului de lege. Liberal-democratii si conservatorii au primit vot liber asupra tuturor aspectelor prevazute in proiectul de lege.

Secretarul de stat pentru sanatate Alan Johnson a reamintit ca oamenii de stiinta vor sa creeze embrioni hibrizi din cauza rezervelor reduse de ovule umane. Acestia vor fi in proportie de 99,9% umani si nu li se va permite sa creasca mai mult de 14 zile. Pe de alta parte, unul dintre criticii laburisti, Geraldine Smith, a catalogat aceasta practica drept una revoltatoare, la fel si pe cea privind copiii nascuti pentru a-si ajuta fratii bolnavi.

Si fostul ministru conservator Gary Streeter s-a declarat impotriva, subliniind ca nu a fost dezvoltata pana acum nici o terapie in urma cercetarii cu celule stem embrionare. „Amestecarea esentei vietii oamenilor si animalelor pare a fi pur si simplu gresita si o panta alunecoasa spre cine stie unde“, a spus el.

Laburistul Ian Gibson, care este si membru al Stem Cell Foundation, l-a contrazis insa, spunand ca cercetarea embriologica a fost facuta intr-un mediu foarte incadrat de norme. „Sunt oameni in Parlament, cunosc unul sau doi, care au parti de porc atasate inimilor lor. Ii tine in viata. Nu cred ca ne dorim ipocrizie in acest domeniu. Poti combina porci cu oameni pentru a tine parlamentarii in viata, la fel ca pe oricine altcineva“, a intarit Gibson.

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele