„De ce omul este mult mai inteligent decat animalele?” e o intrebare care ii framanta de sute de ani pe oamenii de stiinta. Biologii incearca sa afle din ce motiv evolutia s-a oprit, la un moment dat, in cazul necuvantatoarelor.
Sa fii inteligent nu e neaparat un avantaj, crede profesorul Tadeusz Kawecki din cadrul Universitatii din Fribourg, Elvetia. Omul de stiinta, specializat pe biologia evolutionara, a facut un prim pas spre a afla de ce animalele invata si de ce s-a intrerupt, intr-un anumit moment, procesul. Studiile lui arata ca a fi prea inteligent dauneaza sanatatii.
Invatarea in regnul animal
Toate animalele au nevoie de o „scoala a vietii”. Pana si viermele milimetric Caenorhabditis elegans poate invata, in ciuda faptului ca natura l-a inzestrat cu doar 302 neuroni. Mica vietate se hraneste cu bacterii, iar daca mananca anumite specii, se poate imbolnavi. Viermii nu se nasc cu capacitatea de a identifica microorganismele periculoase, ci au nevoie de timp pentru a intelege cum sa-si aleaga hrana.
Insectele sunt si ele obligate sa invete. Pana nu demult se credea ca acestea isi traiesc viata facand totul instinctual. Profesorul de biologie Reuven Dukas, de la Universitatea McMaster, Canada, a reusit insa sa demonstreze ca musculita de otet (Drosophila melanogaster), poate invata sa asocieze anumite mirosuri cu mancarea si altele cu pradatorii. Cercetatorul a descoperit, de asemenea, ca masculii acestei specii pierd, in tinerete, mult timp curtand femelele neinteresate de ei, pentru ca invatarea semnalelor cere timp.
Generalizand, dr. Dukas a emis ipoteza potrivit careia orice animal cu sistem nervos poate fi capabil sa invete. El spune ca studiile care incearca sa demonstreze contrariul ar trebui privite cu mult scepticism, intrucat sunt mari sanse ca animalele sa fi esuat in procesul de invatare din vina dascalilor.
„Nu se poate afirma, pur si simplu, ca invatarea e o adaptare la un mediu aflat in schimbare”, spune omul de stiinta canadian, aducand ca argument faptul ca modificari necesare supravieturii pot interveni si fara ajutorul sistemului nervos. Bacteriile, spre exemplu, isi pot schimba comportamentul pentru de a-si mari sansele de a ramane in viata.
Efectele adverse ale inteligentei
„Folosim calculatoare a caror memorie e aproape gratuita, dar informatia biologica este costisitoare”, crede profesorul Dukas. Ii da dreptate dr. Tadeusz Kawecki, de la Universitatea din Fribourg, Elvetia, care a reusit sa demonstreze, impreuna cu echipa lui, ca prea multa „carte” strica cel putin in cazul Drosophila melanogaster, una dintre vietatile cele mai folosite in experimentele de laborator.
Pentru a produce musculite de otet inteligente, cercetatorii le-au oferit drept hrana, unor exemplare obisnuite, jeleu de portocale si jeleu de ananas, ambele cu miros imbietor. Insectele care l-au ales pe primul au decoperit, incercand sa-l manance, ca e amar (din cauza chininei adaugate intentionat). Vietatile au avut la dispozitie trei ore pentru a descoperi ca mirosul apetisant al jeleului de portocale era insotit de un gust neplacut.
Pentru a testa musculitele, biologii au pregatit, din nou, cele doua tipuri de jeleu, de data aceasta amandoua fiind fara chinina. Insectele s-au asezat pe ambele farfurii, iar femelele au depus oua. Profesorul Kawecki spune ca subiectii care si-au amintit gustul amar al jeleului de portocale l-ar fi ales pe celalalt. (continuarea in Descopera.ro)
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
Sursa: Descopera.ro
