Partea intunecata a unui oras faraonic

O echipa de arheologi din Marea Britanie a scos la suprafata ramasitele unor schelete omenesti care dateaza de pe vremea celor mai vechi faraoni si care arata conditiile brutale in care acestia traiau. Ramasitele omenesti descoperite langa un oras pierdut in mijlocul Egiptului arata ca multi egipteni de rand de acum 3.500 de ani mureau in adolescenta. Analizele arata ca cei mai multi sufereau de probleme ale spatelui si nutritie saracacioasa, informeaza BBC News. Scheletele au fost gasite la Amarna, capitala construita la ordinul faraonului Akhenaten acum 3.500 de ani. Hieroglifele vremii arata ca faraonul era tatal binecunoscutului Tutankamon si ca a pornit sa construiasca un nou oras in cinstea zeului sau favorit, Aten, care cuprindea temple, palate si morminte elaborate. Impreuna cu sotia sa Nefertiti, el a abandonat capitala Teba, lasandu-i pe vechii zei cu preotii lor inapoi si ducandu-si poporul intr-un mars de peste 300 de km in noul oras, un loc desertic si inospitalier langa Nil. In ciuda eforturilor depuse, orasul nu va rezista mai mult de cativa ani dupa moartea faraonului. Orasul fusese construit pentru a adaposti circa 50.000 de oameni si a fost construit in 15 ani, iar arheologii erau nedumeriti de faptul ca nu gasesc nicio urma din locuitorii acestui oras, pana cand echipa de arheologi din Anglia a dat la iveala mai multe ramasite omenesti. Acestea s-au dovedit a fi ale muncitorilor care au lucrat pentru a pune in practica ambitiile faraonului pentru o noua capitala a imperiului. Analiza lor arata ca, spre deosebire de nobilii din aceeasi perioda, muncitorii au trait in conditii foarte dure, fara hrana sau cu una proasta, iar statura lor este cea mai mica din toata istoria antica a Egiptului. Templele si palatele aveau nevoie de mii de uriase blocuri de piatra care au fost transportate uneori pe distante de aproape trei km la o temperatura mai mare de 40 de grade. Mai mult, multi dintre muncitori aveau varste foarte fragede, doua treimi murind la varsta de 20 de ani. Chiar si Tutankamon a murit la varsta de 20 de ani. Cu toate acestea, cercetatorii spun ca rata mortalitatii era asa de mare incat cauza nu poate sta numai in conditiile grele de munca. De aceea a fost inaintata si ipoteza unei epidemii. Aceasta ipoteza s-ar corobora si cu ramasitele istorice lasate de principalul inamic al egiptenilor, hititii, care povestesc despre o devastatoare epidemie luata de la egipteni capturati in batalie pe vreme lui Tutankamon. Se pare ca aceasta epidemie a fost si cauza decimarilor din orasul Amarna, ambitia faraonului Akhenaten. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro