Valeriu Binig, doctor inginer, spune ca oamenii vor trai sub presiunea gazelor cu efect de sera.
Viitorul energeticii va fi clar marcat de efortul omenirii de a limita efectele schimbarilor climatice generate de gazele cu efect de sera. Exista un consens la nivel politic ca omenirea trebuie sa reactioneze si, chiar daca nu exista inca un consens deplin asupra pasilor urmatori, exista vointa politica clara de a actiona in sensul dezvoltarii sustenabile.
Partizanii banuielilor ca „incalzirea globala“ este doar un zvon lansat de agentii economici care ar profita de pe urma cheltuielilor de limitare a emisiilor de gaze cu efect de sera se imputineaza in fata dovezilor stiintifice concludente.
Probabil si adversarii tehnologiei nucleare vor trebui sa-i recunoasca meritele in evitarea emisiilor de gaze cu efect de sera si vor trebui sa se replieze, concentrindu-se asupra materialelor nucleare si deseurilor radioactive.
Se spune ca in prezent cei mai inversunati dusmani ai „taxei pe CO2“ sint „verzii“/“ecologistii“, din cauza faptului ca o astfel de taxa ar avantaja producerea de energie in centrale nucleare, careia aceste grupuri i se opun la ora actuala.
In viitor vom regla reactorul nuclear casnic pe pozitia „minim“ la plecarea de acasa, in grija sistemului informatic inteligent al locuintei care conduce/optimizeaza consumurile si activitatile. Similar la serviciu in cladirile inteligente ale viitorului. Cind vom privi un arbore, vom estima in gind cantitatea de CO2 pe care a inmagazinat-o, iar la un foc de tabara in padure ne vom gindi cit CO2 am eliberat in atmosfera.
Vom urmari in orase nivelul de poluare afisat online si vom fi suparati pe primarii ce nu iau masuri proactive cind nivelul emisiilor va fi usor sub nivelul-limita admis. Vom accepta estetica designului turbinelor eoliene, navigatia pe mare printre parcuri eoliene de mari dimensiuni va fi atent reglementata, iar colectoarele centralelor solare vor ocupa suprafete uriase din peisajele tarilor cu insorire economic satisfacatoare.
Amenajarile hidroenergetice de pe riurile africane si centralele electrice solare din Sahara vor contribui la intarirea interconectarilor intercontinentale, iar Africa va fi piata viitorului pentru marile lucrari de infrastructura, dupa ce Asia va fi atins un nivel de dezvoltare aproape de necesitatile uriasei sale populatii.
Epuizarea resurselor de hidrocarburi va determina omenirea sa schimbe rapid tehnologiile, in special pe cele de transport, in timp ce cresterea pretului hidrocarburilor le va scoate treptat din competitia pentru generarea de electricitate. Apoi cresterea preturilor carburantilor si taxarea pentru impactul asupra mediului vor forta la un moment dat abandonarea motorului cu benzina/motorina.
Carbunele va redeveni, se pare, o sursa de mare importanta economica, iar comercializarea si transportul sau sint deja provocari pentru economia mondiala. Capturarea si sechestrarea CO2, in special la centralele pe carbune de calitate inferioara, reprezinta principala provocare tehnologica a urmatorului deceniu. Daca tehnologiile aflate actualmente in dezvoltare isi vor atinge obiectivele, omenirea va face un pas important spre limitarea incalzirii globale.
Asa cum azi urmarim zilnic cursul de schimb al valutelor, pretul aurului, aluminiului, cafelei, al grinelor, in curind vom urmari pe monitoare pretul tonei de CO2 echivalent. Se spune foarte des ca dezvoltarea si maturizarea unei „piete a carbonului“ - adica aprecierea corecta in bani a efectelor nocive ale tonei de gaze cu efect de sera - sint cruciale pentru transmiterea unui mesaj economic corect tuturor agentilor privind o noua ierarhie valorica a tehnologiilor energetice.
Un document de lucru al personalului Comisiei Europene arata ca Uniunea Europeana va fi zona care va adopta cel mai rapid pretul de 100 de dolari/tona recomandat de expertii internationali, dar alte regiuni/tari dezvoltate vor intirzia citiva ani cu adoptarea acestui pret, in timp ce alte regiuni ale globului vor intirzia decenii cu adoptarea acestui pret.
Gestionarea acestui decalaj in pretul tonei de CO2, si deci in pretul corect al energiei, va fi una dintre provocarile majore pentru economia mondiala, in scopul evitarii unor dezechilibre artificiale pe termen mediu prin relocari de capacitati de productie.
Vom adopta rapid autovehicule care vor consuma combustibili biologici, iar pe drumuri, in loc de lanuri de griu sau de porumb, vom admira culturile de rapita sau culturile agricole energetice. Sau poate vom opri la fiecare 200-500 km sa mai alimentam autovehiculul cu hidrogen sau sa reincarcam acumulatorul electric atunci cind va fi innorat si celulele fotovoltaice nu vor produce suficienta electricitate.
Nu trebuie sa uitam ca noi, romanii, oricit de nefericiti si de frustrati am fi de saracia noastra sau de cea a conationalilor, facem parte din prima treime a populatiei planetei in ce priveste accesul la resurse energetice si la informatia din domeniul utilizarii sale.
Apartenenta geografica, geologica si politica a Romaniei creeaza premisele pentru o viziune optimista asupra sectorului energiei la noi, asupra confortului energetic al romanilor, iar economia romaneasca va trebui sa se pastreze in trendul tehnologic si politic al Uniunii Europene, asigurind astfel si premisele contributiei Romaniei la dezvoltarea sustenabila a intregii planete.
Valeriu binig s-a nascut pe 30 mai 1962.
Este doctor inginer, si-a pregatit teza de doctorat la Université de Technologie de Compiègne, Département „Génie Informatique“. A urmat, de asemenea, cursuri la Ecole Nationale Supérieure de Techniques Avancées (Paris). In prezent este director de Programe Energie la Enterprise Capital, o firma de management a Fondului Romano-American pentru Investitii.
Face parte din Comitetul Director al Asociatiei pentru Politici Energetice din Romania (APER), este membru al Comitetului Roman pentru Consiliul Mondial al Energiei, dar si al Asociatiei IRE (Institutul Roman pentru Valorificarea Resurselor Energetice) si al Societatii Romane de Termoenergetica si Termoficare (STTR).
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
