Jurnalul lui Carol I

Pentru prima data in Romania si in lume, jurnalul lui Carol I, din care EVZ publica astazi fragmente inedite va fi editat la inceputul lui aprilie. Jurnalul va fi tiparit de Editura Polirom. Cele patru volume ale jurnalului, de peste 1.500 de pagini, au fost pastrate in arhiva familiei regale, apoi in Arhivele Statului din Bucuresti. Traducerea, studiul introductiv si notele au fost realizate de istoricul timisorean Vasile Docea, care a ingrijit editarea volumelor in limba romana. Regele si-a scris jurnalul cu caractere gotice, iar Vasile Docea a realizat, dupa o munca asidua de cativa ani, transcrierea fonetica in germana moderna, dupa care a tradus textul in limba romana. Primul volum, din care redam in premiera absoluta fragmente, acopera perioada 1881-1887. Desi destul de sumare si riguroase, notele regelui despre evenimentele zilei surprind momentele majore pentru politica externa a Romaniei in acea perioada, cum ar fi pregatirea si semnarea, in 1883, a aliantei cu puterile centrale. Regele este preocupat de lupta politica dintre liberali si conservatori. „Nu este o fresca a societatii romanesti, in schimb are calitatea de inventar riguros al evenimentelor, intocmit cu extrema constiinciozitate de cel care a fost timp de jumatate de secol „arbitrul” politicii romanesti. Apoi, jurnalul este un izvor indispensabil pentru reconstituirea biografiei regelui”, explica Vasile Docea. „Anul 1881 Luni, 7 februarie/26 ianuarie. Vanatoare la Dumitrana pe Arges Sculat la ora 7. Moina, ploaie si ceata groasa. Toti intreaba daca vanatoarea va avea loc. Plecat la 8:30, cu sania, insotit de Candiano. Pe langa Magurele spre Dumitrana, pe la ora 10 acolo, cale buna pentru sanie. Contele Hoyos, cu care pornesc spre padure, acolo Petronievici, Bibescu, Haralambie, G. Cantacuzino, Stirbei, Lacaze, Cornescu, Manu, Dimancea, Manolescu etc., 40 persoane. La prima goana sunt doborati trei lupi, cativa iepuri. Ora 12:30 mare dejun in padure, ploaie. Ora 2:30 a doua goana, doar cativa iepuri. Ora 4:30 plecat din Dumitrana. Ora 6 inapoi. In oras, strazile intr-o stare ingrozitoare. Seara cu Elisabeta. Ziarele sunt pline de povestea rapirii printului si spun ca Wilhelm a inventat-o, ceea ce este foarte grav. Scris lui papa despre aceasta. Impresia pe care o face aici intreaga poveste e nefavorabila. Sambata, 14/26 martie Vreme de primavara. Dimineata la Healy. Ora 11:30 venit toti ministrii la mine sa declare ca nu mai pot fi oprite Camerele Parlamentului sa proclame regatul. Sedinta de ieri, in care opozitia a atacat puternic guvernul, a scos din fire majoritatea in asa hal incat nu mai doreste sa astepte nici o zi. Eu am avut doar o singura rezerva, ca imparatul Alexandru nu a fost inca inmormantat. Ministrii merg direct la Camera, unde motiunea este depusa de generalul Lecca. Pe baza acesteia este facuta indata legea, care e votata in unanimitate. La Senat este depusa aceeasi motiune si legea e votata si acolo. La ora 5 vine Bratianu la mine. Totul este gata. Intregul Senat vine pe jos la palat, noi il salutam de la fereastra. La ora 6 ambele Camere sunt reunite in sala tronului, insa fara fracuri, vin direct de la sala de sedinte. D. Ghica citeste legea, cu cateva cuvinte introductive. Eu raspund, discursul meu este salutat cu entuziasm. Dupa aceea proclam legea, care are doua articole, in prezenta Camerelor. Facem cerc, pe toate fetele bucurie si emotie. Apoi iesim cu presedintii la balcon, unde lumea ne aclama, muzica etc. Ora 6:30, se termina. Regatul Romaniei e proclamat si sanctionat prin lege. Cinat. Seara, orasul, decorat cu steaguri inca de la ora 2, e iluminat. Ora 8 mare ovatie cu muzica. Comertul orasului trimite o delegatie cu un discurs. Ii primim in salonul alb, la fel celelalte delegatii. Miscare enorma pe strazi pana la ora 11:30 seara. Vestea cunoscuta curand in toata tara. Murit unchiul Pepoli la Bologna. Ii telegrafiez indata matusii Frida. Sosit toata noaptea depese din tara. Entuziasm enorm. Duminica, 15/27 martie Vreme splendida, foarte cald. Din cauza inmormantarii imparatului Alexandru II se suspenda toate manifestatiile, steagurile sunt scoase. Dimineata prefectul politiei. Vacarescu. Enorm de multe depese din toata tara. Bucurie de nedescris. Ora 1 primit o deputatie a studentilor de la Universitate. Orele 1:30-3 audiente. Ministrii de razboi si de justitie. Ora 4 venit Boerescu. A vazut cativa ministri, care insa, cu exceptia lui Wight, nu s-au pronuntat. Seara scris. Enorm de multe depese, inca nici una din strainatate. Astazi cald. Telegrafiat lui papa Luni, 16/28 martie Vreme splendida. Orasul impodobit festiv. Ora 10 Slaniceanu la mine. Ora 11 cu Elisabeta la Mitropolie . Te Deum, toate autoritatile de fata. Jumatate de ora in strada, enorm de plina. Ora 12 inapoi. S-a tinut de asemenea un Te Deum pentru Alexandru II. Dupa-amiaza sosit multe depese din strainatate. Presa este in intregime favorabila. Dupa-amiaza si seara delegatii si demonstratie cu torte. Ovatii. Mers cu trasura prin orasul iluminat, pana la ora 10. Bucurie enorma. Primit 400 depese. Marti, 17/29 martie Vreme splendida, foarte cald. Orasul din nou impodobit festiv. Ora 11 primirea corpului de ofiteri in sala tronului, unde de asemenea sunt drapelele, eu tin un cald discurs. Toti ofiterii ne aclama. Dupa aceea defileaza trupele, totul pe jos. Elisabeta e la fereastra, enorm de multa lume, tinut pana la ora 12:30, foarte cald. Dupa-amiaza scris. Sosit nenumarate depese, care sunt in totalitate favorabile. Se pare ca marile puteri vor sa se concerteze si apoi sa ne recunoasca toate odata. Am scris imparatilor (Mons. mon frere). Balaceanu telegrafiaza ca Haymerle nu ar fi nefavorabil proclamatiei, se pare insa ca imparatul Franz-Joseph ar avea rezerve. De la Berlin nici o veste, regimentul meu prusian, Stillfried si multi ofiteri prusieni ma felicita. Ora 6 mare ovatie a evreilor, iar la 8 a grecilor, cu buchete etc., tin discursuri cordiale.” Carol I, fauritorul Romaniei Un rege neamt, al doilea „Mare Roman” Castigator al celui de-al doilea loc in campania „Mari Romani”, initiata de TVR, Carol I (1839-1914) se bucura de o mare popularitate. A sosit incognito in tara, in 1866, din cauza razboiului dintre Austro-Ungaria si Prusia, a fost ales domn al Romaniei, sustinut de Napoleon al III-lea, cu care era var dinspre mama. Domnia lui a reprezentat cea mai rapida epoca de progrese a Romaniei, stimulate si de castigarea Independentei de stat dupa Razboiul din 1877. Carol a fost casatorit cu principesa Elisabeta de Wied, cunoscuta sub pseudonimul Carmen Sylva. Pentru ca singurul lor copil, principesa Maria, a murit de scarlatina la doar 3 ani si jumatate, Carol l-a adoptat pe Ferdinand, fiul fratelui sau mai mare, Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen . „Avem o datorie morala in primul rand fata de regele Carol I, pentru ca domnia sa a insemnat cea mai fericita perioada a existentei noastre”, considera istoricul Neagu Djuvara .