Islamul si stiinta: o poveste de o mie si una de nopti

Povestea stiintei in lumea musulmana incepe acum mai bine de 1000 de ani, cand inca Europa Occidentala se zbatea sa iasa din visul urat al invaziilor. Reprezentati ai stiintei arabe de mai bine de un mileniu devanseaza chiar si mult trambitata descoperire a lui Darwin: evolutionismul. Profesorul de fizica arab de la Universitatea Surrey, Marea Britanie, Jim Al-Khalili, face un frumos excurs in istoria stiintei arabe in paginile Daily Telegraph, pentru a arata cate datoreaza de fapt Europa stiintei moderne carturarilor arabi. De altfel, majoritatea istoricilor stiintei si ideilor sunt unanimi in a recunoaste civilizatiei arabe cel putin trasferul de texte grecesti in jurul anului1.100 pentru o Europa Occidentala care pierduse contactul cu Grecia Antica, care se mai pastra viu numai in Bizantul Ortodox. Faptele. In preajma secolelor VIII-IX, cand Islamul era abia la inceputul drumului sau, abu Uthman al-Jahith, un carturar din estul Africii scrie in “Cartea Animalelor”: “Animalele se angajeaza intr-o lupta pentru existenta: pentru resurse, pentru a evita sa devina prada si pentru a se inmulti. Factorii de mediu influenteaza organismele sa dezvolte noi caracteristici care sa asigure supravietuirea, transformandu-se astfel in noi specii. Animalele care supravietuiesc pentru a se inmulti pot sa transmita urmasilor noile caracteristici.” Ideea, aproximativ in aceeasi forma va aparea abia peste un mileniu in paginile “Originii Speciilor” scrisa de Charles Darwin, chiar daca ceea ce diferentiaza radical ideile este abordarea: Darwin cauta sa-si fundamenteze cercetarile pe evidente, pe care oamenii de stiinta inca le cauta. Ibn al-Natis, un sirian de la sfarsitul secolului XIII, a dat prima descriere corecta a modului in care sangele circula in corp, adica cu 400 de ani inainte de lucrarile lui Thomas Harvey care este creditat cu aceasta descoperire. Copernic este mult indatorat calculelor factute de matematicienii arabi, in lucrarea sa despre sistemul heliocentric gasindu-se diagrame care apar pentru prima data la astronomul arab Ibn Shatir cu 100 de ani inainte. Al-Razi, cel mai mare clinician al Evului Mediu, a infiintat un spital psihiatric langa Bagdad, institutie care se naste in Europa peste un mileniu. Ceea ce a dat acest impuls stiintei arabe pare sa tina de o relatie speciala intre modul de a intelege ratiunea si teologie si de contextul favorabil stabilit de califul Bagdadului, al-Ma’mun, care in preajma anului 813, legenda spune ca i-a aparut in vis Aristotel care l-ar fi sfatuit sa imbratiseze lumina cunoasterii. Ca urmare a acestui vis, califul infiinteaza o Casa a Intelepciunii, o biblioteca, o casa de traduceri si o academie pentru stiinte. Povestea stiintei in lumea araba se termina in jurul anului 1258, cand mongolii distrug Bagdadul, nu inainte insa ca vechile texte grecesti folosite de arabi sa fie trasmise carturarilor crestini care au inceput un amplu program de traducere a lor. Cu toate acestea, marea diferenta dintre aportul arab la stiinta si cel european pare sa stea in metoda si in perspectiva: o perspectiva orientata spre lumea aceasta care cauta sa o cunoasca pentru a o supune si o metoda fizico-matematica care sa o duca la indeplinire. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro