Intelegerea raselor da din gene

In ultima vreme, geneticienii au demontat notiunea de rasa, au obtinut prima dovada ca oamenii si-au alterat genele in functie de selectia naturala, iar acum cauta cauzele pentru care unii indivizi sint predispusi la consumul de droguri. „Aceasta cercetare demonstreaza ca populatiile au mai multe similitudini decit diferente cind vine vorba de expresia genelor“, afirma John Storey, profesor de genetica si de biostatistica, plus coordonator, alaturi de colegul Joshua Akey, al unui nou studiu realizat la University of Washington. Dupa ce cercetatorii au examinat mii de gene provenind de la 16 persoane de origini europene si africane si au inregistrat variatiile, concluzia lor a fost ca nu diferim doar in termenii codului genetic, ci si la nivelul la care acele gene ne sint activate in corp. Iar aceasta este prima cercetare care ia la puricat variatiile in activitatea genetica dintre indivizi si populatii. Rasa mai pierde un punct „Diferenta dintre informatia genetica si expresia genelor este ca aceea dintre hardware, adica genele insele, si software, care ii spune computerului ce sa faca pe hardware“, clarifica Storey. Or, cercetatorii au descoperit ca aproximativ 17% dintre diferentele de la nivelul expresiei genelor tineau de distinctia dintre populatii. Restul erau exclusiv pe baza individuala. „Acesta este tocmai motivul pentru care dezvoltarea unor noi medicamente este atit de dificila, dar si pentru care e atit de greu sa gasesti cauza exacta a unei anumite boli“, sustine Joshua Akey. „Avem nevoie sa intelegem genetica umana si variatiile expresiei genelor pentru a putea trata maladii complexe“, adauga el. Laptele, o revelatie recenta Tot recent, omul de stiinta Mark Thomas, de la University College din Londra, sustine ca a descoperit „prima dovada directa ca fiintele umane s-au schimbat reactionind la selectia naturala“. Thomas si echipa coordonata de el s-au ales cu acest rezultat dupa analiza a 55 de oase apartinind unor europeni nordici din neolitic. Dupa extractia de ADN din scheletele fosilizate, datate 5.840-5.000 i.Chr., s-a constatat ca respectivii indivizi erau incapabili sa digere laptele, capacitate posedata la ora actuala de peste 90% din populatia acelorasi meleaguri. La ora actuala, aceasta majoritate detine o varianta a genei lactazei, care ramine activa pe toata durata vietii. Thomas explica importanta acestei mutatii: consumul de lapte era un avantaj pentru respectiva populatie, in termenii evolutiei. Acest lichid era necontaminat de paraziti, deci mult mai sanatos decit apa pe care o aveau la dispozitie, plus ca era disponibil tot anul. Omul de stiinta sustine ca schimbarea genei care permitea digestia laptelui a aparut spontan in Europa acum 7.000 de ani si a devenit predominanta prin intermediul selectiei naturale. Stresul se mosteneste O interactiune dintre mediu si bagajul genetic ar putea fi cauza timiditatii copiilor, se sustine intr-o cercetare realizata la Laboratorul pentru dezvoltarea copilului de la University of Maryland si supervizata de profesorul si directorul institutiei, Nathan Fox. Juniorii devin retrasi daca, pe linga faptul ca sint crescuti de parinti stresati, poseda o varianta a unei gene legate de producerea de serotonina, sensibila la stres. Doar minorii care o detineau au demonstrat un comportament timid consecvent, odata expusi la stresul mamelor. „Nu intelegem cum mediul afecteaza direct gena, dar stim ca ea are legaturi extrem de puternice cu comportamentul in anumite medii“, explica Fox. Iar consecintele genei in cauza nu se opresc aici, avertizeaza omul de stiinta. „Daca esti crescut intr-un mediu imbibat de stres si mostenesti aceasta gena, sansele sa fii temator, anxios sau deprimat cresc“, evalueaza efectele pe termen lung directorul Laboratorului. Dependenta la nivel inalt. Acela al creierului Tot cu genetica vor avea de-a face si oamenii de stiinta britanici care studiaza dependenta de droguri. O echipa de cercetatori de la Cambridge, coordonata de dr. Jeff Dalley, a publicat de curind in revista „Science“ un studiu, efectuat pe sobolani, care demonstreaza ca unii indivizi sint predispusi la consumul de droguri. Acestia s-ar putea recunoaste dupa lipsa receptorilor pentru dopamina (o molecula care ajuta la eliberarea in singe a endorfinelor) din creier. „Urmatorul pas este sa identificam gena sau genele care sint cauza acestor resurse diminuate de receptori“, crede Dalley. Concluziile acestei cercetari reprezinta o premiera pentru comunitatea stiintifica, deoarece datele anterioare despre dependentii de cocaina aratau prezenta in numar mic a receptorilor pentru dopamina, dar era imposibil de determinat daca aceasta lipsa exista dinaintea consumului de droguri sau era cauzata de el. De altfel, receptorul din creier de acest fel a fost legat de trasaturi ale personalitatii - de exemplu, apatia, extrovertirea si impulsivitatea - si de studii anterioare. Daca cercetarile sint duse la bun sfirsit, e posibil ca in viitor un simplu test de singe sa indice daca un copil are o astfel de inclinatie catre dependenta de droguri.