Haosul in natura

Un studiu asupra unor bacterii si alte minuscule vietuitoare marine surprinde modul haotic in care acestea s-au dezvoltat, au decazut sau au interactionat intr-un mediu acvatic refacut in laborator , ceea ce ar reflecta teoriile haosului din matematica. Un studiu publicat in revista Nature si rezumat de Science Magazine ne informeaza ca in lipsa unor modele care sa dea seama de modul haotic in care se comporta speciile de bacterii marine in conditii de viata constant normale, se poate spune ca natura se comporta foarte asemanator cu teoriile pe care matematica le-a conceput acum cativa zeci de ani: anume, haotic. Studiul pleaca de la experimentul realizat de biologul Reinhard Heerkloss de la Universitatea Rostock din Germania care in anul 1989 a pus 90 de litri de apa nefiltrata din marea Baltica intr-un cilindru de plastic de 74 cm inaltime si a tinut-o in laboratorul sau pana in 1997. In toti acesti ani, biologul a facut inventarul vietii care se desfasura la nivel microscopic tinand o evidenta a acesteia si pastrand apa la aceeasi temperatura, salinitate, aerisire si lumina. Rezultatele experimentului confirma intr-un fel concluziile mai vechi ale unor biologi care afirmau ca la nivelul intregului ecosistem , modul in care speciile si populatiile acestora cresc si descresc in conditii externe care raman constante pentru o perioada de timp mai mare, este haotic neascultand de nici un model. Ceea ce ar sugera ca biodiversitatea ar putea fi mentinuta nu prin incurajarea cresterii numarului de membri ai unei specii, ci avand grija de dinamica foarte complexa a intregului ecosistem. Proba initiala de apa continea numeroase populatii de bacterii si de crustacei minuscule, precum si alte alge microscopice. Minusculele fiinte marine se imparteau in erbivore si carnivore. Odata cu trecerea anilor, populatiile acestor organisme microscopice s-au diminuat si au crescut fara ca toate conditiile exterioare ale apei sa fie modificate, ceea ce contrazice mai vechea idee ca viata intr-un sistem se modifica atunci cand ii sunt modificate conditiile de existenta, dar aceste microorganisme au interactionat, au crescut si au reactionat intr-un mod neprevazut, ceea ce i-a facut pe cercetatori sa traga concluzia ca natura nu asculta de legi, ci este haotica. In acest mic ecosistem mentinut in laborator, prezicerea modului in care se vor dezvolta speciile care-l populeaza s-a dovedit a fi imposibil. Daca s-a incercat o privire in viitor pentru numai cateva zile, predictiile s-au putut dovedi destul de bune, dar pentru perioadele mai mari de doua saptamani, acestea au esuat aproape cu totul intrucat dinamica ecosistemului pe termen lung era haotica, iar interactiunea organismelor a dus la modificari imprevizibile in numarul fiecarei specii, in conditiile in care echilibrul macro s-a mentinut totusi, nici o specie nedominand-o pe alta. Situatia descrisa este asemanatoare cu cea din meteorologie unde se pot face predictii pentru scurte perioade de timp, dar nu si pentru cele lungi. Din experiment mai reiese ca reteaua de hrana de la nivelul intregului ecosistem poate sa ramana constanta pentru intregi generatii ale speciilor, in ciuda faptului ca populatiile acestora fluctueaza, cu conditia insa ca nici o specie sa nu dobandeasca un precedent asupra altora. Avand in vedere ca acest experiment ar contrazice toate teoriile ecologiste care incearca sa demonstreze ca interventia umana in ecosistem a dus la modificari iremediabile, mai multi cercetatori ecologisti au contestat rezultatele lui. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro Trimite o felicitare animata de Ziua Indragostitilor