RCS a demarat un program de modernizare a retelei de televiziune prin cablu pe care o administreaza in mai multe cartiere din Bucuresti si in cateva zone din tara, dar firmele care au fost angajate nu au toate autorizatiile necesare pentru efectuarea de lucrari in blocurile de locuinte.
Acestea ar trebui sa aiba avize de la Proiect Bucuresti - Directia Generala in Constructii, Electrica, Distrigaz , Apa Nova, Romtelecom si de la Asociatiile de Proprietari sau Locatari, pentru a putea interveni cu lucrari in infrastructura unui imobil.
Echipele care monteaza noile cabluri intra abuziv in scara blocurilor, profitand de naivitatea pensionarilor, dupa care au sparg planseele si grinzile de rezistenta pentru a trage cablurile, folosind percutoare de mare putere ca sa penetreze betonul armat.
In plus, se racordeaza neautorizat la tablourile electrice de pe scari, de unde fura curent electric pentru bormasinile cu care dau gauri.
Gaurile facute in plansee depasesc diametrul de 20 centimetri, in timp ce normele in constructii permit perforarea unor gauri de numai un centimetru diametru in partile de rezistenta ale blocurilor.
In Bucuresti, in sectorul 2, in zona Lacul Tei, Pastorului, Opanez, echipe din Brasov, angajate de RCS, au inceput lucrarile de instalare a noilor cabluri de transmitere a programelor TV, dar aceste lucrari sunt executate, in cele mai multe dintre cazuri, fara aprobarea asociatiilor de locatari sau de proprietari din imobile, pe principiul 'ocuparii locului si dupa care platim amenda si obtinem aprobarea'.
Gaurile facute in plansee depasesc diametrul de 20 centimetri, in timp ce normele permit perforarea unor gauri de numai un centimetru diametru.
La solicitarea locatarilor, echipe ale inspectiei in constructii au demarat controale la imobilele afectate de lucrarile RCS, pentru a verifica legalitatea acestora.
In Bucuresti, companiile de cablu si-au arondat zonele printr-o intelegere tacita, privand abonatii de posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi operatori.
Normele europene prevad ca un operator de cablu nu poate demara lucrari intr-o anumita zona dintr-un oras, daca exista si un al doilea operator, fiind respectat astfel principiul concurentei.
In legatura cu activitatile companiilor de cablu in Bucuresti si privind "cartelarea" zonelor de transmisie, Consiliul Concurentei a precizat pentru ROMPRES ca, la nivelul anului 1998, Oficiul Concurentei a efectuat o investigatie privind activitatea de comunicatie audiovizuala distribuita prin cablu, aceasta finalizandu-se cu un raport prezentat in Plenul Consiliului Concurentei.
Acesta stabilea la acea data ca piata relevanta geografic este piata nationala si nu cea locala, la nivelul fiecarei localitati.
Bucurestiul este insa cea mai importanta piata pentru operatorii de cablu, care vor sa-si extinda activitatile si in comunicatii telefonice, transmisii de date si Internet, iar aici principiile concurentiale ar trebui respectate, apreciaza directorul executiv al Asociatiei de Comunicatii pe Cablu, Valentin Negoita.
Potrivit Consiliului Concurentei, in cursul investigatiei, nu au existat indicii privind o intelegere de impartire a pietelor intre prestatorii de servicii de CATV, in caz contrar fiind incalcate prevederile art.5 din Legea concurentei.
De asemenea, Consiliul Concurentei subliniaza faptul ca acestia isi desfasoara activitatea in conformitate cu licentele de emisie zonale emise de Consiliul National al Audiovizualului , cu deciziile de autorizare emise de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si cu certificatele de urbanism si autorizare a constructiilor emise de Consiliile Locale.
Conform sursei citate, specificul activitatii, determinat de conditiile tehnice de prestare a serviciului, valoarea investitiei de instalare a retelei, precum si reglementarile in domeniu limiteaza cadrul concurential pe segmente de piata.
Astfel, prestatorii de servicii CATV opereaza in zone delimitate distinct, detinand pe respectivele segmente de piata pozitia dominanta, ceea ce nu incalca prevederile Legii concurentei nr.21/1996, care, conform art.6, stipuleaza ca este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante, nu si simpla detinere a unei astfel de pozitii.
In decizia de redefinire a pietei relevante geografice, Consiliul Concurentei a tinut cont si de faptul ca la acel moment pe piata se inregistra un numar mare de societati prestatoare de servicii CATV, cu putere financiara redusa, considerandu-se ca nu era benefica mentinerea unor societati la nivelul de supravietuire, care furnizau servicii de slaba calitate, ci crearea unor operatori puternici, competitivi atat in domeniul furnizarii de programe de televiziune, cat si in cel al comunicatiilor globale.
Consiliul Concurentei subliniaza ca monitorizeaza piata serviciilor CATV, ceea ce implica faptul ca schimbarile in conditiile pietei, cum ar fi cele generate de procesul tehnologic, au un impact direct in analiza efectuata in baza Legii concurentei.
In preajma convergentei si a aparitiei noilor piete ale serviciilor multimedia, detinerea incrucisata a proprietatii intre retelele de comunicatii electronice si cele de cablu are un posibil impact mult mai ridicat cu privire la puterea de piata si la potentialul abuz de pozitie dominanta.
Cu privire la acest aspect, Consiliul Concurentei intentioneaza sa actioneze in baza art.5 sau art.6 din Legea concurentei nr.21/1996 si Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, in vederea reducerii unor efecte anticoncurentiale viitoare ale furnizarii de catre un anumit operator a retelelor de televiziune prin cablu si a celor de comunicatii electronice.
Actiunea poate fi declansata din oficiu sau ca rezultat al unei plangeri bazate pe art.6 din lege.
In plus, Consiliul Concurentei poate actiona ca rezultat al unei notificari realizate de catre o companie dominanta de comunicatii electronice si televiziune prin cablu, avand ca obiect extinderea sa in noi zone multi-media, prin impunerea unor modificari structurale sau a altor masuri pe care le va considera indicate pentru mentinerea unui mediu concurential normal.
