Europenii isi fac planuri pentru Marte

Oamenii de stiinta de pe vechiul continent studiaza cai pentru debarcarea pamintenilor pe Planeta Rosie. Aproape 90 de oameni de stiinta din 11 tari europene au cazut de acord asupra obiectivelor din viitorul program de explorare spatiala pentru urmatorii 30 de ani: trimiterea astronautilor pe Marte si pe Luna, informeaza publicatia „Science Daily“. Telurile au fost trasate in cadrul unui workshop initiat la mijlocul lunii mai de Fundatia Europeana pentru Stiinta si sponsorizat de Agentia Spatiala Europeana. Cercetatorii reuniti la Atena si-au propus sa studieze aparitia vietii si evolutia ei dincolo de Pamint. Ei au identificat trei puncte-cheie ce urmeaza sa faca obiectul explorarilor. Planeta Rosie, astrul noptii si asteroizii care orbiteaza in jurul Soarelui, trecind prin apropierea Pamintului, urmeaza sa fie vizitate initial de o flota de sonde robotizate in intervalul 2013-2035. Acestea vor pregati momentul de virf al programului, participarea astronautilor europeni in prima misiune internationala ce va debarca oameni pe Marte, in jurul anului 2030, acestia urmind a pasi apoi pe suprafata Lunii. Marte este catalogata drept un teritoriu extrapamintean care ar fi gazduit forme de viata in trecut, ceea ce o face un veritabil candidat pentru misiunile de scotocire dupa semne de extinctie si chiar dupa organisme vii. Desi cercetatorii sint sceptici in aceasta privinta, ei au recomandat Fundatiei Europene pentru Stiinta faptul ca Planeta Rosie ar trebui sa fie miezul eforturilor spatiale europene din urmatorii 30 de ani si au propus fixarea unor „delegatii“cu iz robotic. „Mars Sample Return“, numele care reuneste aceste viitoare misiuni, va urma sa colecteze si sa aduca inapoi pe Pamint bucati din solul si subteranul martian pentru analize detaliate. Programul nu poate fi realizat in lipsa unei cooperari internationale, insa cercetatorii adunati la workshopul din capitala Greciei au sustinut ca Europa trebuie sa ramina actorul principal in aceasta initiativa. Mai mult decit atit, ea trebuie sa isi asume rolul de a dezvolta si de a imbunatati tehnologiile de explorare planetara. Printre acestea se numara tehnicile de forare, dispozitivele cu radio-izotopi care sa produca energie pe suprafata martiana sau incropirea unor masinarii care sa analizeze mostrele extraterestre. Totodata, s-a sugerat intensificarea cercetarilor asupra comportamentului oamenilor in spatiu, atit pe Pamint, cit si pe Statia Spatiala Internationala. Oamenii de stiinta au accentuat si necesitatea unei aliante internationale intre agentiile spatiale ale lumii si au propus un joint venture intre Europa, SUA, Rusia, Japonia, China si India. Programul spatial stabilit la Atena a fost botezat initial „Aurora“, fiind initiat de Agentia Spatiala Europeana in 2001 ca o contributie europeana la demersul international de cercetare a sistemului solar. Prima misiune in acest program are ca protagonista nava spatiala robotizata ExoMars, planificata sa aterizeze in septembrie 2014 pe Planeta Rosie in cautarea unor semne de viata. Initial s-a stabilit ca misiunea sa ia start in 2011, insa aceasta data a fost mutata din cauza ca sonda ar fi petrecut doi ani intr-o orbita heliocentrica inainte de a ajunge la destinatie. Oamenii de stiinta se vor intilni pe 11 iunie pentru a stabili detaliile lansarii ExoMars, care se pare ca va ajunge pe solul martian in timpul unor furtuni de nisip. Americanii pleaca din vara NASA a dat unda verde proiectului care urmeaza sa plaseze o sonda cu brate lungi pe tarimurile martiene acum doi ani. Phoenix va lua calea spatiului in august 2007, va ajunge la destinatie in mai 2008 si va avea sarcina de a scormoni dupa urme de viata, trecute sau prezente. Este vorba de o sonda stationara, prevazuta cu un brat robotizat cu care va sapa in stratul de gheata si va trimite mostre spre instrumente de analiza sofisticate aflate la bordul sau. Acum doua saptamini, un alt spion trimis de agentia spatiala americana pe Marte a scos la iveala noi informatii legate de trecutul planetei, care pare sa fi fost mai bogata in apa decit se credea pina acum. Sonda Spirit a analizat un petic de sol din craterul Gusev care s-a dovedit a fi neobisnuit de bogat in silice, compus a carui existenta nu putea fi asigurata decit de prezenta apei. Spirit gasise anterior indicii de ape antice in cadrul craterului, insa ultimele sale descoperiri sint deosebit de importante, intrucit ridica posibilitatea existentei unor forme primitive de viata in trecutul martian.