Cyborgii sint printre noi

Noile tehnologii informatice ne permit sa scriem la computer doar din priviri si sa miscam cursorul de pe display prin simpla forta a gindului. Robocop si toata pleiada de cyborgi din imaginarul SF au devenit realitate. Specialistii in informatica, neurologie si in cibernetica au inventat in ultimii ani tehnologii revolutionare de comunicare intre om si computer. Calculatorul a devenit mult mai „sensibil“, raspunzind nu doar la comenzile mouse-ului, ci si la mesajele vocale, la miscarea ochilor sau a miinilor. Mai nou, computerul a devenit atit de inteligent incit e in stare sa ne citeasca gindurile. Initial, noile tehnologii ale interfetei om-calculator au fost inventate pentru a ajuta persoanele cu dizabilitati . Extinderea acestor aplicatii anunta nasterea unei noi specii umane: cyborgul. Totul a pornit de la problemele practice ale persoanelor nevazatoare sau tintuite in scaunul cu rotile, care nu se puteau servi de mouse, tastatura sau de ecran in folosirea computerului. S-a incercat, prin urmare, detectarea unor noi sisteme de interfata, adaptate persoanelor cu dizabilitati. Tastatura a fost, de pilda, inlocuita cu softuri de recunoastere a vocii, respectiv de reproducere digitala a vorbirii. Nu peste multa vreme, fiecare computer va fi echipat cu algoritmi de recunoastere a vocii si cu un sintetizator audio care va „vorbi“ utilizatorului, releva „Magazine on European Research“, editat de Comisia Europeana. Simtul tactil si-a gasit si el un loc privilegiat in relatia om-computer. Proiectul european „Grab“ dezvolta simulari sprijinite de roboti, prin care nevazatorii pot sa simta tactil conturul unei imagini tridimensionale. Noua tehnica face cu ochiul si arhitectilor, care vor putea realiza machete „manuale“, dar si chirurgilor, care vor putea „palpa“ de la distanta organul bolnav al pacientului. Un alt mijloc de control al computerului se bazeaza pe inregistrarea dinamicii oculare. Proiectul european „Cogain“, de „comunicare prin interactiune vizuala“, ajuta mii de persoane paralizate sa navigheze pe Internet, sa joace sah sau sa scrie texte pe computer, totul doar prin miscarea ochilor. Principiul este urmatorul: un fascicul infrarosu permite accentuarea contrastului dintre cornee, iris si pupila, dupa care o minicamera video detecteaza pozitia pupilei si directia privirii operatorului. Aceasta tehnologie ajuta persoanele imobilizate sa scrie circa 25 de cuvinte pe minut. Päivi Majaranta, coordonatoarea proiectului „Cogain“ de la universitatea din Tampere (Finlanda), spune ca aceasta noua tehnologie „poate sa-si gaseasca aplicatii si in alte domenii, cum sint jocurile video sau teleconferintele“. Specialistii americani in cibernetica si in neurostiinte au pus la punct cea mai temerara metoda de comunicare intre om si computer. Cercetatorii de la Brown University au implantat un microcip direct pe scoarta cerebrala. „Proteza neuromotorie“ a fost introdusa in regiunea creierului responsabila pentru miscarile voluntare. Cipul capteaza activitatea neuronilor si transmite impulsurile electrice spre computerul care le „traduce“ in miscari ale cursorului. Spre exemplu, cind se activeaza neuronii care comanda miscarea miinii la dreapta, cursorul se va indrepta, si el, la dreapta. O alta aplicatie se refera la miscarea prin „forta mintii“ a scaunului cu rotile sau a bratului robotizat. Pentru evitarea interventiei chirurgicale de implantare a cipului, se poate folosi, la fel de bine, o casca dotata cu electrozi ce capteaza undele emise de cortexul cerebral. Conectarea directa a creierului la computer este o tehnica revolutionara, dar imperfecta. Se stiu astazi ariile cerebrale care se activeaza pentru diversele emotii sau actiuni, dar problema este ca, la comenzi identice, nu se activeaza neaparat aceiasi neuroni. Computerul va trebui sa „invete“ sa interpreteze corect semnalele ambigue ale creierului, lucru destul de greu de realizat cu tehnologiile actuale. „Desi interfetele creier-computer sint de viitor in ceea ce priveste implementarea unor noi canale de comunicare cu computerul, ele nu pot fi utilizate astazi in afara laboratorului si a controlului expertilor“, atrage atentia informaticianul elvetian José del R. Millán, coordonatorul proiectului „Maia“ de conectare a neuronilor la computer. Prin urmare, eforturile cercetatorilor se vor indrepta spre rafinarea programelor de traducere a fluxului cerebral, prin adaptarea softului la „plasticitatea“ creierului uman. Conexiune in cyberspatiu Sistemele neurocibernetice de contectare a creierului uman la computer au fost anticipate de scriitorul cyberpunk William Gibson in romanul „Neuromantul“ (1984). Lumea imaginata de autorul american e formata din persoane care se conecteaza prin interfete creier-computer la reprezentarile din „cyberspatiu“, din reteaua digitala globala. Termenul de „cyberspatiu“ a fost preluat de informaticieni pentru a denumi sistemele computerizate si retelele digitale care permit stocarea de date si comunicarea online. Mai nou, „cyberspatiul“ este sinonim cu reteaua de Internet.