Cercetătorii propun: 10 paşi pentru mărirea inteligenţei

Un amplu articol din New Scientist, la care au contribuit şapte experţi în diverse domenii conexe, prezintă metodele prin care orice om îşi poate mări capacitatea de procesare şi de înmagazinare a creierului. Hrana. Se spune, pe bună dreptate, că omul e construit din ceea ce mănancă. Prin urmare, hrana contează. Creierul este cel mai "lacom" organ al omului, nevoia lui de glucoză fiind aproape insaţiabilă. De aceea, încă de la prima oră se recomandă o mică gustare dulce: cereale cu miere sau paine prăjită cu marmeladă. Înainte de pranz ar trebui consumate două ouă fierte (sau omletă) cu o salată din legume proaspete. În jurul orei 14.00, o salată a la russe (fără carne), iar cina va fi neapărat un preparat din carne de peşte cu legume. Înainte de culcare: fructe, mai ales afine şi căpşuni, dar şi un măr sau o banană. Se pot face variaţii, dar nu se amestecă pro-dusele lactate cu cele din carne în aceeaşi zi. Muzica. Se numeşte "efectul Mozart" şi funcţionează inclusiv la animale. Vacile care ascultă muzică de Mozart dau mai mult lapte! Desigur, muzica trebuie ascultată la volum mic, astfel încat să fie un simplu fundal, nu o audiţie. Cea mai bună variantă este exersarea unor melodii la un instrument oarecare (orgă electronică, chitară, vioară). Conexiunile cere-brale necesare coordonării mainilor ajută la dezvoltarea creierului. Veselia. Oamenii trişti nu inspiră prea multă inteligenţă. Şi nu întamplător. Veselia asigură creierului condiţii optime pentru funcţionare. Endorfinele eliberate în timpul unui simplu zambet ajută la sporirea capacităţii intelectuale pentru următoarele 40 de minute! Prin urmare: un om inteligent are nevoie de prieteni, de distracţie şi de publicaţii pline de umor. Asocierile mnemotice. Un creier inteligent, dar lipsit de informaţii, nu valorează mare lucru. Sporirea memoriei va face diferenţa. Orice efort de memorare va fi mai eficient dacă, în timp ce sunt repetate informaţiile, se efectuează mişcări ale corpului (ridicări de maini, plimbări, gesturi). În acest fel, în timp ce reţine anumite date, creierul reţine şi un întreg "traseu cerebral" al mişcărilor, care ajută mai tarziu, în cadrul procesului de rememorare. Somnul. Atat pentru fixarea informaţiilor, care se face numai în timpul somnului, cat şi pentru odihna propriu-zisă, ora de culcare trebuie să nu depăşească ora 22.00 pentru copii şi ora 22.30 pentru adulţi. Abaterile se "pedepsesc" a doua zi, prin scăderea atenţiei. Gimnastica. Exerciţiile fizice curăţă creierul de toxine şi ajută la sporirea memoriei. O simplă plimbare zilnică, de 20 de minute, în aer liber, creşte cu 10% abilitatea de a gandi abstract. Linistea interioară. Stresul sau furia ucid neuronii, iar aceştia se refac numai în condiţii speciale de antrenament. Nimeni şi nimic nu merită sacrificiul neuronilor cerebrali! Oamenii care învaţă să nu se lase enervaţi sunt cei care obţin rezultate strălucite. Atentia. Orice activitate este utilă creierului numai dacă se desfăşoară beneficiind de întreaga atenţie a individului respectiv. Sarcinile multiple creează stres, iar acesta distruge neuronii. Concentrarea asupra activităţii sporeşte cu 35% eficienţa oricărui creier. Gandirea pozitivă. Iertarea e cel mai mare secret. Nu există viaţă fără erori, personale sau ale altora. Cei care iartă cel mai repede sunt cei care au cele mai performante creiere. Medicamentele. Există cateva "substanţe secrete", pe care le ştiu deja toate armatele lumii, şi care, în cazuri de urgenţă, pot fi folosite, dar numai sub supravegherea medicului. Un adult care ia o pastilă de Modafinil poate rămane atent şi îşi poate folosi creierul la capacitate maximă timp de… 90 de ore! Un altul, Ritalin, măreşte capacitatea de memorare. Dar remediile chimice nu sunt chiar recomandabile. În fond, dacă ne mărim prea mult memoria, s-ar putea să ne trezim că nu mai putem uita supărările. Şi atunci, am respectat degeaba restul de recomandări.