In urma unor modificari genetice, gainile vor produce oua care contin gene umane, acestea urmind sa fie folosite ca medicamente impotriva cancerului.
Una dintre cele mai promitatoare ramuri ale medicinei este industria „fermaceutica“ (pharming industry), care urmareste sa foloseasca animalele de ferma pentru crearea produselor farmaceutice. Noua directie in industria medicamentelor a facut recent un pas important inainte, cind cercetatorii scotieni de la Institutul Roslin, de linga Edinburgh, au reusit sa insereze anumite gene umane in ouale de gaina, gene care produc un special tip de proteine, bogate in substante care pot lupta cu cancerul, precum si cu alte boli. Au obtinut astfel un anticorp impotriva cancerului, informeaza „The Telegraph“.
Fiecare ou contine o cantitate suficienta de substante medicinale pentru a trata citiva pacienti pe durata unui an intreg, au precizat oamenii de stiinta, care au subliniat ca beneficiile oamenilor nu creeaza neplaceri gainilor.
Din moment ce proteinele umane se gasesc doar in ouale lor, pasarile nu au de suferit in nici un fel.
Noua descoperire promite sa reduca substantial costul tratamentelor. Metodele utilizate in prezent pentru fabricarea de medicamente proteice, precum anticorpii monoclonali ( anticorpi produsi in laborator, cu scopul de a se impotrivi substantelor straine care patrund in organism) folositi in lupta cu cancerul si cu artrita, sint costisitoare si implica intervale lungi de timp. Industria „fermaceutica“ are potentialul de a dinamiza si de a ieftini lucrurile, o data cu succesul important inregistrat de echipa de scotieni. Cofrajele de oua si bidoanele cu lapte ar putea inlocui, in curind, rafturile de tablete si flacoane.
Fiecare gaina modificata genetic aduce 300 de oua pe an, iar calculele au aratat ca trecerea la productia pe scara larga a medicamentelor inovatoare va face ca tratamentele anticancer , care se ridica, in prezent, la aproape 15.000 de euro, sa coste o fractiune din aceasta suma. Pentru a obtine un randament maxim, cercetatorii scotieni au ales sa foloseasca, in experimentul lor, rasa Isa Brown, una dintre cele mai prolifice rase de gaini in ceea ce priveste ouatul.
Pentru a extrage medicamente din oua, echipa de la Institutul Roslin a apelat la Oxford Biomedica, o companie farmaceutica specializata in terapia genica. Trei medicamente au rezultat din aceasta colaborare: miR24, un anticorp monoclonal folosit pentru vindecarea melanoamelor, interferonul b-1a, un antiviral , si betainterferonul, substanta cu care se trateaza scleroza difuza.
Reprezentatii institutului au anuntat, de asemenea, ca au obtinut, tot din oua, si un medicament impotriva hepatitei C, in cadrul unui alt experiment. Dupa ce au transformat gainile in fabrici de medicamente, cercetatorii cauta cai de a le feri din calea potentialelor pericole. Lucreaza in prezent, in acest sens, la o „super-gaina“ imuna in fata gripei aviare.
Primul medicament destinat oamenilor, obtinut cu ajutorul animalelor modificate genetic, a fost dezvoltat de compania americana GTC Biotherapeutics. Laptele unei capre a fost folosit pentru recoltarea unei proteine cu proprietati anticoagulante si antiinflamatorii . Si Marea Britanie a mai fost implicata in cercetari „fermaceutice“, prin intermediul lui Tracy, cea mai faimoasa oaie pina la nasterea lui Dolly.
Nascuta in 1990, la Institutul Roslin, Tracy a incorporat gene umane, care i-au facut laptele sa fie bogat in proteina umana AAT, folosita pentru tratarea fibrozei chistice (boala ereditara ce implica anomalii ale diverselor tesuturi) si a emfizemului pulmonar (boala care cauzeaza ruperea alveolelor pulmonare).
Oamenii au folosit animalele pentru a-si pune pe masa si produse care previn aparitia bolilor, nu numai medicamente. Cercetatorii neozeelandezi au creat, anul trecut, o specie de vaca ce produce lapte degresat, venind astfel in intimpinarea celor care se preocupa de propria sanatate, dupa cum a scris „Times Online“. Noul tip de lapte este bogat in grasimi polinesaturate (cele saturate din laptele clasic duc la boli de inima) si contine uleiuri omega3, care imbunatatesc capacitatea creierului.
Pentru a obtine vacile pro-fitness, oamenii de stiinta au analizat milioane de vite din Noua Zeelanda, vrind sa identifice o anumita mutatie genetica, responsabila de degresarea laptelui. Au descoperit, in final, un exemplar care corespundea profilului, iar apoi au obtinut, prin inmultiri controlate, o intreaga serie de vaci zgircite cu grasimea. Laptele degresat natural nu are numai beneficii medicale, ci si practice. Untul obtinut de la vacile care prezinta mutatia genetica se intinde pe piine cu usurinta chiar si imediat dupa ce este scos din frigider.
Initiativa laptelui degresat natural i-a apartinut companiei de biotehnologie ViaLactia, care a pus la bataie peste 80 de milioane de euro pentru gasirea vacii potrivite, botezata ulterior Marge, dupa ce a fost descoperita in final, in 2001. Cercetatorii au constatat ca trasaturile speciale ale lui Marge
s-au transmis catre progeniturile ei, apoi au facut anumite calcule si au anuntat ca primele turme de vaci generatoare de lapte degresat vor fi folosite in scop comercial incepind cu 2011.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
