Britannica versus Wikipedia

Criticii media atrag atentia asupra punctelor vulnerabile ale celei mai mari enciclopedii online. In primii ani dupa infiintare, Wikipedia s-a bucurat din plin de atentie in presa si a fost de cele mai multe ori conotata pozitiv, ajungind intr-un timp-record in topul celor mai bune site-uri din lume datorita credibilitatii si respectabilitatii de care se bucura. Stirile recente legate de scandalul sexual in care a fost implicat fondatorul enciclopediei, Jimmy Wales, acuzat cu aceasta ocazie de editarea partinitoare a unor articole despre fosta sa iubita Rachel Marsden si suspectat ca face jonglerii financiare cu fundatia non-profit pe care a creat-o. Acum, comentatorii media se concentreaza asupra punctelor vulnerabile ale proiectului, ultimele studii de caz aratind mai multe slabiciuni decit ne-am fi asteptat. Libertatea de care se bucura utilizatorii in editarea articolelor lasa pe buna dreptate loc de suspiciune si interpretare. Inclusiv Departamentul pentru Sanatate si politia britanica au fost acuzate ca si-au editat favorabil texte. Nimeni n-ar indrazni sa conteste faptul ca Wikipedia a schimbat felul in care accesam informatia si ne raportam la ea, cuprinzind peste noua milioane de articole cu acces gratuit in 253 de limbi care acopera intr-un mod satisfacator toate aspectele culturii populare (spre deosebire de enciclopediile academice precum Encarta si Enciclopedia Britanica). Printre cele mai evocate puncte slabe ale site-ului se numara lipsa de acuratete cu care sint editate articolele despre personalitati contemporane, despre care s-a scris in ultimul timp fie ca servesc propriilor interese de imagine, fie ca sint defaimatoare. Rapiditatea si lejeritatea cu care aceste articole sint modificate ii fac pe criticii media circumspecti sa ridice dintr-o sprinceana la faptul ca articolul despre George W. Bush, de exemplu, a fost editat de peste 40.000 de ori. „Biografiile personalitatilor contemporane ne ridica cele mai multe probleme pentru ca sint modificate cu rapiditate si nu putem verifica intotdeauna obiectivitatea lor“, explica David Gerrard pentru „The Times“. Aceste probleme sint cauzate in primul rind de departamentele de relatii publice din toate domeniile, care doresc sa se foloseasca de enciclopedie ca de un instrument de marketing. Articolele sint editate si publicate in timp ce evenimentele pe care le relateaza se intimpla uneori si inainte, multe dintre ele comportindu-se ca niste hibrizi intre jurnalism, blogging si texte academice, site-ul nemaireusind sa reflecte ceea ce cunosc oamenii, ci mai degraba ce parere au despre ceea ce cunosc (sau nu). Faptul ca Britannica a fost mereu putin in urma timpului sau a constituit un avantaj neinteles de generatiile care se informeaza pe fast forward. Distanta pe care o enciclopedie academica o are fata de lucrurile pe care le explica o face sa fie un reper cultural mai solid decit omoloaga sa Wiki. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro