Marmota si ciuma apelor. Fazanul si omida paroasa a dudului. Busuiocul dracului si bizamul. Toate au domiciliu stabil in Romania, desi, ca origine, sint specii venetice. Gindacul de Colorado, planta „Marita-ma, mama“, murgoiul baltat, sacalul, bibanul soare si bizamul au cel putin un lucru in comun: sint toate specii invazive, care au ajuns in Romania, s-au aclimatizat aici si au pus o amprenta evidenta asupra mediului inconjurator. Negativa, in majoritatea cazurilor.
Fazanii se tin bine
„Atunci cind ajung intr-un nou areal, ele fiind specii alohtone, deci straine, n-au dusmani naturali. Si atunci se dezvolta exploziv si pot produce pagube. Pasarile nu fac stricaciuni. Cele invazive ar fi gugustiucul, vrabia spaniola, sturzul de vara, specii care si-au extins arealul si au ajuns la noi“, detaliaza biologul Mircea Gogu Bogdan. Si totusi, el mentioneaza o exceptie: „Fazanul este o specie indiana, care a fost adusa de om pentru a fi vinata. Dar el face extraordinar de mult rau naturii din Romania. In Delta, exista doua specii foarte rare, vipera de stepa si o sopirla de desert, ale caror populatii sint aproape in extinctie din cauza fazanului, care le consuma cu predilectie“.
Insectele conduc la daune
La capitolul entomologic, dupa ce mentioneaza ca s-au inregistrat 98 de specii straine de insecte, cercetatorul Mihai Cristian Adamescu, de la Departamentul de Ecologie Sistemica al Universitatii Bucuresti, se intreaba retoric: „Care ar putea fi pagubele reale produse de gindacul din Colorado (semnalat pentru prima data in 1952, la Sapinta), prin pierderile de recolta, valoarea pesticidelor folosite in combatere si afectarea sanatatii oamenilor din cauza reziduurilor de pesticide din tuberculi ?“.
Si conferentiarul Ioan Coroiu, de la Catedra de Zoologie a Universitatii „Babes-Bolyai“ din Cluj, invinovateste acelasi gindac, numindu-l „blestemul Europei imediat dupa al Doilea Razboi Mondial“. Conferentiarul clujean acuza si o alta insecta: „omida paroasa a dudului“, un fluture din America de Nord, adus accidental in Europa. Este polifag, consumind peste 130 de specii de plante (ierburi si frunzele unor arbori).
Marmota sau marul discordiei
Nici mamiferele locale nu duc lipsa de concurenta straina. Coroiu invoca bizamul, „un sobolan mare, de apa, originar din America de Nord. In 1905, un nobil scapatat din Cehia a adus sase exemplare ca sa faca o crescatorie (pentru blana) si sa isi dreaga averea. S-a plictisit repede, si bizamii au ajuns in natura. In 1924 sint semnalati la Periam (Banat) si in 1954, in Delta Dunarii.
Apoi au impinzit toate zonele mlastinoase de ses din tara. Au devenit o pacoste, pentru ca au intre 3 si 10 pui pe ciclu si trei-patru cicluri de reproducere pe an. In ultima vreme, pagubele nu mai sint asa de mari, ceea ce inseamna ca bizamul se «integreaza»“. De lepadat nu e nici marmota. Conferentiarul clujean detaliaza: „Marmota a fost adusa din Alpi, in Retezat, apoi in Pietrosul Rodnei, in anii ‘70. Traieste in golul alpin, deasupra padurii, asa ca nu-i pericol de invazie. Unii sustin ca nu e introdusa, pentru ca traia la noi pina in secolul XVIII, dar nu sint dovezi concludente“.
Evadat din URSS
Urmatoarea e pilda sacalului. Coroiu precizeaza ca e originar din „India si Ceylon, venit natural spre vest si introdus in Peninsula Balcanica, probabil, de catre om. Este o specie tot mai frecventa in Dobrogea si Lunca Dunarii si face pagube la iepuri, iezi de caprioara, vitei de cerb si chiar purcei de mistret. Se crede ca extinderea sacalului a fost consecinta extirparii lupului din Europa Centrala si de Vest“.
Delta Dunarii se confrunta de ceva timp cu prezenta ciinelui-enot, „originar din Ussuri (estul Asiei septentrionale). A fost adus de sovietici in Ucraina pentru blana, de aici a evadat pe cale naturala spre vest. La noi a patruns pe doua cai: in nord in judetul Suceava si Maramures, in sud, in Delta si apoi pe Dunare in sus. Cred ca a ajuns pina in Austria“, banuieste conferentiarul clujean.
Vegetalul, ultima frontiera
Prof. dr. Stefan Neculai, de la catedra de Biologie Vegetala a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, precizeaza ca speciile de plante recent venite le-au eliminat uneori sau macar le-au rarit pe cele autohtone. „Un exemplu in acest sens este planta numita popular busuiocul dracului. Provine din Peru si a aparut in Europa la sfirsitul secolului XVIII, ca planta ornamentala , dar s-a salbaticit repede. Este comuna pentru culturile de prasitoare, precum porumbul, abundenta si face cam patru-cinci generatii de indivizi pe an. Ceea ce o face foarte greu de combatut, ea atacind in special culturile de legume“, explica Neculai.
Salcimul infectios
Profesorul iesean adauga pe lista si „salcimul mic care a invadat Delta Dunarii si face probleme in Rezervatia Biosferei, fiind din ce in ce mai raspindit si astfel concurind cu zalogul“. Cit despre plantele acvatice, Neculai da pilda „ciumei apelor, cu frunze mici, probabil a venit in Romania lipita de vase si de corabii. Este daunatoare mai ales pentru piscicultura“. Coroiu estimeaza numarul plantelor introduse in Romania la 435, din care „38 sint invazive sau foarte invazive“.
Conferentiarul clujean completeaza lista cu „Marita-ma mama“, o planta ierboasa de 2-2,5 metri, cu flori galbene, adusa din America de Nord ca planta decorativa . A scapat din parcuri si gradini si a devenit o pacoste pentru ca formeaza covoare compacte (pete galbene), unde nu mai creste nimic. In circa zece ani, dintr-un parc dendrologic din judetul Bistrita-Nasaud a evadat pe marginea padurii pina la o distanta de circa opt kilometri.
Statistica daunelor
In total, numarul de specii invazive se ridica in zilele noastre la 500.000, dublu fata de cite existau in urma cu 60 de ani, estimeaza David Pimentel, expertul in acest subiect de la Cornell University, citat de „Newsweek“. In plus, Academia Nationala de Stiinte de pe noul continent a raportat anul trecut ca aproximativ 13.000 de boli ale plantelor sint „interceptate“ anual la punctele de intrare ale Americii. Cit despre pagubele materiale, omul de stiinta le situeaza pe la 120 de miliarde de dolari, si asta numai in ceea ce priveste SUA. Daca e sa adaugam India, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud si Brazilia, daunele ajung cu usurinta la 228 de miliarde de dolari.
Pesti asiatici versus pesti americani
Dintre vietuitoarele acvatice straine, dar bine aclimatizate aici, se disting patru specii est-asiatice: amurul, novacul, singerul si scoicarul. Tot cvartetul a fost adus la noi in perioada 1955 – 1960, potrivit biologului Adrian Ionascu. Dar o data cu puietul lor, s-a importat din China si murgoiul baltat, fara valoare economica, polifag si de talie mica . A evadat din crescatorie si a ajuns pe Ilfov, pe Arges, Ialomita si Dunarea Inferioara. Aceste specii fac insa concurenta celor locale, precum crapul, caracuda, linul, rosioara si platica.
Mai mult, cel mai raspindit ciprinid asiatic, si anume carasul auriu, a preluat nisa ecologica a caracudei, fapt care a dus la disparitia ei in majoritatea baltilor si a lacurilor. Tot in domeniul pestilor aclimatizati la noi se observa si niscaiva imigranti americani, mai precis somnul pitic, care se reproduce pe Crisul Negru, si bibanul soare, mare amator de produs daune, deoarece se hraneste cu icrele si puietul unor specii valoroase. „Exista si un pestisor, initial de acvariu, i se spune rechin.
E un peste ovoidal, o specie americana care a fost adusa in Romania pentru a fi tinut in acvariu. Si a scapat in mediul natural. Face foarte rau, pentru ca maninca icrele de crap, de caras“, clarifica biologul Mircea Gogu Bogdan. Cit despre Marea Neagra, „la noi se mai gaseste si molusca Rapana tomasiana, care arata ca un melc mare. A fost adusa din Marea Japoniei pe calea vapoarelor. Are citeva zeci bune de ani de cind este in Romania. Este de fapt un melc rapitor care maninca scoicile romanesti de mare“, explica Gogu Bogdan.
https://acasa.ro
165
60
