Cruciatii medievali si-au imprastiat genele prin Liban. Latinoamericanii au la origine sclavi, iar galezii sint „adevaratii“ britanici. Acestea sint citeva dintre concluziile ce incearca sa traseze harta popularii Pamintului.
Pana acum au identificat mici modificari in structura ADN-ului ce lamuresc paloarea pielii europenilor, tendinta asiaticilor de a transpira mai putin sau rezistenta locuitorilor din Africa de Vest la anumite boli. Acum, oamenii de stiinta iau tot mai des la puricat cromozomul masculin si ADN-ul mitocondrial (transmis exclusiv pe linie materna) pentru a extrage seva expansiunii si diversificarii umane.
Un simplu tampon inmuiat pe interiorul obrazului ofera destula informatie genetica pentru ca tehnicienii sa poata compara ADN-ul clientului cu o baza de date de zeci de mii de descendente si zeci de mii de grupuri etnice.
Cea mai noua descoperire a avut loc in Liban, unde o echipa de cercetatori implicata in ambitiosul „Genographic Project“, program ce si-a propus sa detecteze migratiile umane pe calea ADN-ului, a identificat o anumita amprenta ADN pe care o leaga de cruciatii medievali, anunta BBC la sfirsitul lunii martie.
Saptamina trecuta, oamenii de stiinta observau ca unii barbati crestini din Liban poarta cu ei urme genetice din Europa de Vest. Explicatia: mii de barbati din Anglia, Franta, Germania si Italia au trecut prin statul din Orientul Mijlociu in patru cruciade, intre secolele al XI-lea si al XIII-lea, iar multi dintre ei au ramas sa ridice castele si alte asezaminte, amestecindu-se cu populatia locala.
In plus, musulmanii libanezi s-au dovedit mai inclinati decit crestinii sa poarte o „semnatura“ genetica, fapt ce se leaga de expansiunile din Pensinsula Arabica ce au adus islamistii in zona in secolele al VII-lea si al VIII-lea. Cu toate acestea, subliniaza cercetatorii, diferentele dintre cele doua comunitati sint minore, crestinii si arabii musulmani din Liban impartasind in mod covirsitor o zestre comuna.
Studiul s-a axat pe cromozomul masculin sau „cromozomul Y“, un pachet de material genetic intilnit doar la barbati si transmis din tata in fiu mai mult sau mai putin neschimbat. De-a lungul a mai multe generatii insa, cromozomul cu pricina sufera mici erori de multiplicare in secventa sa de ADN, folosite pentru a clasifica cromozomii masculini in grupuri diferite reflectind originile geografice. Echipa de cercetare a analizat cromozomii Y la 926 de libanezi si a observat ca tiparele de variatie genetica la barbatii din Liban se bazeaza mai mult pe linia religioasa decit pe cea geografica.
O amprenta genetica de pe cromozomul masculin, numita WES 1, intilnita de obicei la populatiile din Europa de Vest, a fost gasita printre libanezii inclusi in studiu. „Se pare ca a venit din Europa si este intilnita in mare parte in rindul populatiei crestine. Aceasta este ciudat, pentru ca, in mod normal, nu vedem acest soi de stratificare dupa religie cind privim proportiile relative ale descendentelor“, spune dr. Spencer Wells, director al „Genographic Project“, citat de BBC.
„Uitindu-ne la acelasi set de date, am vazut o imbogatire similara a descendentelor venite din Peninsula Araba in cadrul populatiei musulmane, pe care nu le-am intilnit atit de des in rindul populatiei crestine“, adauga el. S-a observat ca libanezii musulmani poarta cu ei frecvente mari ale grupajului botezat J1, din cromozomul Y.
Tot la sfirsitul lunii trecute, un studiu realizat de universitati din America Latina, SUA si Europa demonstra ca latinoamericanii ar fi produsul incrucisarii conchistadorilor din secolul al XVI-lea cu bastinase din America sau cu sclave din Africa. Iar la finele lui februarie, trei studii publicate de Universitatea din Stanford , cea din Michigan si cea din Cornell concluzionau ca „sintem extrem de inruditi unii cu altii“ si ca oamenii moderni au plecat din Africa de Est, au cutreierat Asia Centrala si s-au imprastiat apoi care spre est, care spre vest, pentru a popula intreaga planeta.
Cercetatorii americani au aflat atunci ca, de exemplu, beduinii din Peninsula Arabica, un grup cultural distinct, au amprente genetice nu numai din Orientul Mijlociu, dar si de la europeni si popoare din ceea ce este acum Pakistanul modern. Poporul Yakut, din Siberia de Est, imparte din singe cu est-asiaticii, cu europenii si cu amerindienii, dar foarte putin cu locuitorii Asiei Centrale, mult mai apropiati de el geografic. In plus, oamenii de stiinta au reusit sa detecteze chiar deosebiri genetice intre chinezii nordici si cei sudici.
In mai anul trecut, testele ADN dovedeau ca doua femei britanice de culoare alba impartasesc aceeasi amprenta ADN cu amerindienii, fara sa stie de originile lor. Indigenii americani au fost adusi in Marea Britanie prin 1500, multi dintre ei drept „ curiozitati “, altii ca sclavi, translatori sau ca delegati ai triburilor, insarcinati sa negocieze schimburi comerciale cu Imperiul Britanic sau protectie fata de alte triburi.
Expertii spun ca este probabil ca unii dintre ei sa fi ramas in statul insular si sa se fi casatorit cu localnici. Testele facute de ambele femei s-au bazat pe analiza ADN-ului din „uzina energetica“ a celulelor: mitocondria. ADN-ul mitocondrial este transmis din mama in fiica mai mult sau mai putin neschimbat, dar sufera mutatii de-a lungul generatiilor. La fel ca la barbati, oamenii de stiinta folosesc aceste schimbari pentru a clasifica tipurile de ADN mitocondrial reflectind originile geografice ale unei persoane.
Totodata, in vara lui 2002, geneticienii de la University College din Londra anuntau ca au gasit dovada cum ca galezii sint „adevaratii“ britanici. Cercetarea lor sustinea ideea ca Britania celtica a suferit o forma de epurare etnica din partea invadatorilor anglo-saxoni, prin care intre 50 si 100% din populatia indigena a ceea ce avea sa devina Anglia a fost vinturata, intaritura de pamint Offa actionind drept o „bariera genetica“ ce ii proteja pe cei de pe partea galeza.
Academicienii au comparat mostrele barbatilor din Anglia cu cele dintr-o regiune a Olandei de unde se crede ca se trag anglo-saxonii si au observat ca genele lor sint aproape identice. In schimb, au iesit la iveala diferente clare atunci cind au fost studiati si galezii.
250.000 de kituri ADN
Programul de cercetare „Genographic Project“ a fost lansat de National Geographic in 2005, in incercarea de a se crea, in cinci ani, harta popularii Pamintului. Consortiul a vindut 250.000 de kituri de testare a ADN-ului, iar centrele regionale au luat mostre de material genetic de la 31.000 de populatii indigene.
Cind a fost lansat, in 2005, proiectul a fost finantat cu 40 de milioane de dolari, printr-o colaborare dintre National Geographic, IBM si Waitt Family Foundation. Totodata, lumea a fost presarata cu zece centre de colectare a mostrelor de ADN de la populatiile indigene, intrucit indicatorii genetici din singele acestor grupuri au ramas relativ neschimbate de generatii intregi.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
