In viata, de cele mai multe ori credem ca cu cat tinem deschise cat mai multe optiuni pentru a lua o decizie, cu atat suntem mai rationali, dar un general chinez din secolul III inainte de Hristos si un experiment asupra comportamentului studentilor de la MIT , arata ca cu cat incercam sa ne agatam de mai multe optiuni, nefacand pasul aparent irational de a alege una, devenim tot mai irationali.
Poate ca un anumit scepticism acumulat in ultimele secole ne face sa adunam tot mai multe optiuni si sa avem tot mai putin curajul de alege una si de a o implini pana la capat, ceea ce nu a fost cu siguranta cazul generalului chinez Xiang Yu care dupa ce si-a dus trupele dincolo de raul Yangtze in teritoriul inamic a luat o decizie care a maniat soldatii, dar l-a incantat pe profesorul Dan Ariely care a scris o carte plecand de la ea si a facut un experiment, dupa cum informeaza publicatia americana The New York Times.
Generalul chinez a dat foc ambarcatiunilor cu care trupele au trecut raul si le-a ars ustensilele de gatit pentru a le taia orice motiv de a da inapoi in timpul luptei. Cartea profesorului Ariely surprinde aceasta decizie in titlu: “Predictibil Irational”, ceea ce sugereaza faptul ca atunci
cand la o analiza rationala din plaja de optiuni pe care o avem, nu o urmam pe cea care ni se dezvluie a fi veridica, lipsa de hotarare transforma aparenta rationala a scepticismului in irationalitate, pe cand luarea cu hotarare a deciziei care se impune printr-un act de vointa (care pare irational), se dovedeste a fi rationala.
Decizia generalului s-a dovedit a fi, asa cum spune profesorul, “impredictibil rationala”, ceea ce bunului nostru simt ar putea sa-i para bizar, pentru ca noi gandim ca orice decizie rationala e predictibila. Nu la fel de impredictibili s-au dovedit studentii unui bastion al ratiunii din
America zilelor noastre, Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde profesorul Ariely care preda comportamentul economic a facut un mic experiment (pe care il puteti accesa la adresa: tierneylab.blogs.nytimes.com ) plecand de la un joc pe calculator in care studentii trebuiau sa deschida mai multe usi (unde trebuiau sa descopere bani) dintr-un ansamblu de camere in care camerele care adaposteau usi in spatele carora se aflau mai multi bani erau cunoscute.
Pentru fiecare deschidere aveau la dispozitie un click care ii recompensa cu bani reali, dar avand la dispozitie numai 100 de clikuri, iar fiecare schimbare de camera costand un click in plus, studentii ar fi trebuit sa-si cheltuiasca optiunile mai degraba accesand camerele unde se afla mai multi bani.
In schimb ei au preferat sa tina deschise cat mai multe optiuni, ceea ce insemna cat mai multe usi, intr-o stare de nesiguranta care li s-a dovedit fatala: au pierdut timp si bani. Timp, pentru ca in nesiguranta de a alege o cale, usile dispareau de la sine si astfel si optiunile la care jucatorii nu vroiau sa renunte.
Cercetatorii au incercat sa vada daca ceea ce ii motiveaza pe jucatori este nevoia acestora de a tine deschise cat mai multe optiuni (usi), dar dupa ce s-a modificat jocul, acordand optiunea de a reveni la o usa care s-a inchis din cauza nehotararii, jucatorii au continuat sa tina cu disperare usile (optiunile) deschise, desi puteau reveni la ele.
De unde profesorul Ariely a tras concluzia ca tinem la optiunile noastre in mod irational, nu atat pentru ca vrem sa avem cat mai multe optiuni, ci din grija de a evita durerea pe care o provoaca inlaturarea unei optiuni, deci a unei posibilitati de viata.
Noi continuam sa credem (iata, irational) ca toate posibilitatile ne stau la picioare si ne imbracam cu ratiunea ca si cu o haina sustinand ca e bine sa tinem cat mai multe optiuni, pana cand descoperim ca, deducem din experimentul profesorului de la MIT, daca nu alegem noi avem senzatia frustranta ca altceva ne alege. Dar generalul chinez Xiang Yu a intrat in istorie printr-o rasunatoare victorie!
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
