Angajatii vor scapa de rutina

Cipuri in creier pentru eficientizarea activitatii, tratarea cancerului direct in jocuri virtuale sau angajati invatati sa se solidarizeze prin jocuri online, acestea sint ultimele tendinte din cimpul muncii. „Viitorul muncii“ nu este nicidecum o tema noua: de-a lungul ultimilor douazeci si cinci de ani, peste 20 de carti au avut in titlu acesta sintagma care fascineaza companiile din intreaga lume. Intr-un dosar special, saptaminalul „ BusinessWeek “ a incercat sa repereze noile tendinte in materie de joburi, concluzionind ca mondializarea si noile tehnologii ne schimba radical obiceiurile de la locul de munca. Delocalizarea, o actiune prin care marile corporatii isi farimiteaza sarcinile din propria ograda pentru a le redistribui mai apoi pe alte meridiane, sau dezvoltarea rapida si pe scara larga a retelelor de comunicatie modifica din temelii sensul verbului „a munci“, noteaza jurnalistii publicatiei economice. In ciuda progresului stiintific si organizational, acestia se intreaba totusi daca noile perspective de la locul de munca trebuie sa ne entuziasmeze sau mai degraba sa ne infricoseze: va fi mai interesant sa muncim in Statele Unite o data ce sarcinile plictisitoare vor fi delegate in alte tari sau pur si simplu eliminate gratie progresului tehnologic? Sau, din contra, atit angajatorii, cit si angajatii vor fi depasiti de constringerile concurentei, care le va oferi prea putina mina libera pentru creativitate si inovatie? „BusinessWeek“ lasa totusi loc sperantei, anuntind ca angajatii trebuie sa fie din ce in ce mai pregatiti, iar sarcinile care li se dau, tot mai complexe: in SUA, 34% dintre muncitori au cel putin o diploma de licenta, fata de numai 29% cit reprezenta aceasta pondere acum zece ani. Mai mult, valorile esentiale tot mai promovate la locul de munca sint colaborarea si inovatia, in detrimentul unei munci repetitive. Noile provocari de la birou pe care revista le prevede sint complet rupte de intreprinderile cu care ne-am obisnuit pina acum: organizarea unei echipe virtuale la nivel mondial, introducerea de cipuri in creier pentru potentarea performantelor in rindul angajatilor. Cisco System a facut deja pasi importanti spre viitor pentru angajatii sai, iar Margaret Hooshmand este cel mai neconventional exemplu pentru compania din Silicon Valley. Mutata in Texas, Hooshmand a fost intens curtata de seful sau, Marthin de Beer, care si-a dorit sa o pastreze in firma. Cum Cisco a dorit sa testeze totodata noile sisteme de teleprezenta in valoare de 80.000 de dolari, angajata preferata a lui De Beer poate sa stea acum in biroul companiei din Texas, sa fie prezenta totodata pe un ecran de plasma de 65 de inch, iar vocea ei sa se auda printr-un sistem stereo direct in biroul sefului. Lumea virtuala din Second Life incepe sa devina si ea un loc de munca la fel de obisnuit pentru avatarurile care petrec nenumarate ore in utopia creata de laboratoarele Linden. O mina de agenti de vinzari ai companiei 1-800-Flowers.com Inc. lucreaza pentru o sera deloc palpabila, de unde interactioneaza cu rezidentii din Second Life. Jim McCann, directorul afacerii, spera sa poata folosi oportunitatea pentru a solicita clientilor sa propuna noi produse, un feedback mult mai bun decit orice focus grup sau sondaj: „Granita dintre consumator si personal este tot mai subtire“. Exemplele oferite de Google sau de Wikipedia sint la fel de relevante pentru dinamica complet diferita pe care o cunoaste termenul „slujba“. Eforturile colective explodeaza online, observa „BusinessWeek“. Utilizatori din intreaga lume exploateaza miliardele de linkuri generate catre alte site-uri de catre cei care detin la rindul lor pagini web. „Acestia genereaza o valoare incredibila, chiar daca ceea ce fac nu este considerat in mod normal ca fiind munca. Atit Google, cit si Wikipedia pun pe picioare noi organisme economice“, explica Thomas Malone, profesor in cadrul Institutului din Massachusetts. Cercetatorii de la Universitatea Stanford au observat, de asemenea, ca practicantii unor jocuri virtuale precum Star Wars Galaxies petrec ore intregi facind actiuni care seamana extrem de mult cu ceea ce se numeste munca: nu doar ca lupta cu trupele adverse, ci ofera asistenta medicala pentru eroii virtuali pe care ii au in stapinire. Oamenii de stiinta britanici au testat deja posibilitatea de a implementa scannere medicale adevarate in aceste lumi pentru a depista cazurile de cancer, ale rezidentilor din viata virtuala. „Din ce in ce mai multe companii vor profita de sensibilitatile acestor gameri si de lumile lor virtuale pentru a le incadra in propriile lor afaceri“, estimeaza Byron Reeves, profesor in cadrul Universitatii Stanford. Companiile mai curajoase au introdus lumile virtuale direct in fisa postului. McKinsey&Co., Royal Philips Electronics sau Johnson&Johnson Pharmaceutical Research&Development au realizat jocuri 3D pentru angajatii crescuti in era Nintendo sau World of Warcraft . Cu ajutorul acestora sint recrutate noi talente, se imbunatateste relatia dintre manageri si inferiorii lor ierarhic. Tehnologia digitala va transforma munca intr-un lant global de talente care vor indeplini la cerere sarcini atent programate, trimbiteaza „BusinessWeek“, care este de parere ca astfel rolul angajatului de azi se va dilua tot mai mult. Chiar daca tehnologia va schimba natura muncii, aceasta nu va putea modifica si natura umana, crede totusi Charles Grantham, cercetator in cadrul grupului Work Design Collaborative. Futuristii cu carte de vizita In incercarea de a tine pasul cu inovatiile si cu modificarile tehnologice, tot mai multe companii si agentii guvernamentale sint interesate de serviciile unei noi categorii profesionale, futuristii. Acestia se ocupa cu identificarea celor mai recente tendinte de pe piata. La ora actuala, o serie de companii, precum British Telecom, IBM, FBI sau Hallmark, au angajat in rindurile lor futuristi, relateaza Wired.com. Optiunile academice pentru cei care doresc sa devina futuristi sint inca limitate: doar doua universitati, in Houston si in Hawaii, ofera cursuri de studiu al viitorului. Potrivit lui Jennifer Jarrat, presedinte in cadrul Association of Professional Futurists, futuristii nu sint dependenti de datele numerice, cum se intimpla in cazul altor discipline: „Desi includem informatii demografice si economice in cercetarile noastre, concluziile sint mai degraba calitative decit numerice“. Philips se joaca cu angajatii Compania Philips a rezolvat problemele de comunicare ale angajatilor cu ajutorul unui joc online, intitulat Simplicity. In vara anului trecut, 4.000 de angajati americani ai companiei olandeze au invatat astfel despre traditia si strategia companiei.