Antenele de telefonie mobila si fiecare dintre celularele noastre "prezic" mai bine decat meteorologii starea vremii , deoarece trebuie sa se adapteze in functie de fluctuatiile acesteia, pentru a oferi cel mai bun semnal posibil fiecarui utilizator. Astfel, puterea semnalului pe care o primeste fiecare telefon mobil depinde de presiunea atmosferica, de viteza vantului, dar si de cata ploaie, zapada, ceata sau grindina cad in locul de unde vorbeste fiecare utilizator. "Vremea afecteaza dramatic puterea semnalului", crede dna profesor Hagit Messer de la Universitatea din Tel Aviv , apreciind ca ajustarile in functie de vreme ale semnalului ar putea fi folosite pentru a crea harti meteo extrem de precise. Daca informatiile despre vreme de la toate telefoanele mobile de pe o arie data ar fi trimise in timp real nu numai catre antenele operatorilor de telefonie mobila, dar si catre serviciile meteorologice, acestea ar putea sa aiba o imagine foarte clara a conditiilor atmosferice. In cursul unui experiment al Universitatii din Tel Aviv, o furtuna a fost monitorizata in paralel pe baza ajustarilor de semnal dintr-o retea de telefonie mobila si prin mijloacele clasice ale servicului meteorologic national. Telefoanele mobile au indicat cu mult mai bine cantitatea de precipitatii decat radarele statiilor meteo si un pic mai bine decat galetile meteo speciale care masoara cantitatea de apa cazuta pe metru patrat. Explicatia principala a acestor performante ar fi aceea ca raza de actiune a antenelor pentru telefonia mobila nu depaseste mai mult de 20 metri deasupra solului, in timp ce radarele meteo sunt indreptate spre straturi mult mai inalte ale atmosferei, unde se formeaza precipitatiile. In plus, serviciile de telefonie mobila au ajuns ca in mai multe tari sa acopere o arie mai larga decat cea acoperita de instrumentele de monitorizare a vremii. In SUA, se fac experimente similare celor israeliene, antenele de telefonie mobila fiind dublate de radare meteo, pentru a obtine simultan informatii din straturile inalte ale atmosferei, dar si de la nivelul solului. Pe langa curentii de aer si umiditatea atmosferei, factori precum configuratia solului, densitatea populatiei, urbanizarea si activitatile industriale influenteaza vremea in moduri pe care monitorizarile la nivelul atmosferei superioare nu au reusit sa le clarifice.