Congresul Mineralelor şi Metalelor, ce se desfăşoară anual în SUA şi care a reunit peste 4.000 de cercetători şi ingineri din 68 de ţări, a ajuns la concluzia că tabelul periodic al elementelor chimice descoperit de rusul Dimitri Mendeleev reprezintă contribuţia cea mai importantă adusă ştiinţei materialelor. Această descoperire a adus beneficii nu doar chimiei, dar şi fizicii, metrologiei, meteorologiei, aeronauticii, agriculturii şi economiei. În topul 10 al descoperirilor, tabelul lui Mendeleev este urmat de procedeul de topire a fierului, descoperit în Egipt, în anul 3500 înainte de Hristos şi de inventare a tranzistorului în laboratoarele Bell. Pe poziţia a patra se află procesul de producere a sticlei, ce datează din anul 2200, înainte de Hristos. Pe cinci s-a clasat inventarea microscopului optic, în 1668, de către olandezul Antoine van Leeuwenhoek. Pe poziţia a şasea s-a situat fabricarea betonului modern, după o reţetă ce îi aparţine englezului John Smeaton, iar pe cea de-a şaptea, tehnologia de turnare a oţelului care datează din anul 300 înainte de Hristos. Locul opt şi nouă au fost adjudecate de tehnologia de prelucrare a cuprului, descoperită în urmă cu 5000 de ani, pe teritoriul Turciei contemporane, şi descoperirea razelor X, în 1912, de către fizicianul german Max von Laue. Procedeul mai puţin costisitor de fabricare a oţelului, brevetat în 1856 de englezul Henry Bessemer, completează Top -10. Topul invenţiilor: 1. Tabelul lui Mendeleev 2. Procedeul de topire a fierului 3. Inventarea tranzistorului 4. Procesul de producere a sticlei 5. Inventarea microscopului optic 6. Fabricarea betonului