Două companii care activează în acelaşi domeniu şi au dimensiuni relativ similare (patrimoniu, număr de angajaţi, utilaje etc.) realizează performanţe diferite. Decalajul dintre ele este determinat de modul în care se folosesc resursele, adică secretele de fabricaţie. Respectivele cunoştinţe şi tehnologii reprezintă, potrivit experţilor, cel puţin 60% din valoarea de piaţă a companiei. Însă "secretele de firmă" sunt doar o parte a bunurilor intangibile pe care le deţin companiile, totalitatea acestora formand capitalul intelectual . Deocamdată, în majoritatea societăţilor comerciale, capitalul intelectual nu este luat în seamă şi, în consecinţă, nu e apreciat la adevărata lui valoare. Efectele se văd pe piaţă: scăderi ale performanţelor, produse de calitate îndoielnică, preţuri exagerat de mari, uneori chiar falimente. Care ar putea fi valoarea (în bani) a capitalului intelectual? Indici şi chestionare de evaluare a capitalului intelectual Un grup de reflecţie format din matematicieni, economişti şi experţi în diverse domenii (contabilitate, proprietate intelectuală, consultanţă, management) s-a întrunit, ieri, la Bucureşti, într-o nouă conferinţă dedicată evaluării capitalului intelectual şi includerii acestuia în capitalul social al firmelor. Grupul pregăteşte fundamentarea ştiinţifică pentru evaluarea şi valorificarea capitalului intelectual, conturandu-se pană în prezent o serie de indicatori contabili şi chiar cateva paragrafe pentru ceea ce va fi un chestionar de evaluare. Va fi prezentată, în curand, şi o formulă matematică pentru calculul valorii acestor bunuri non-materiale, după cum ne-au declarat promotorii grupului de reflecţie – economiştii Ana Jimblă şi Luca Gherasim. Concret, cei care vor dori să cunoască valoarea contabilă a capitalului intelectual pe care îl deţin (ca persoană juridică) vor completa un chestionar şi vor face o listă cu respectivele bunuri intangibile. S-ar putea înscrie aici: brevetele de invenţie; capacitatea angajaţilor de a aplica procedurile; capacitatea de inovare; certificările de calitate; abilităţile de concepere ale angajaţilor; normele de organizare internă; capacitatea de a menţine performanţele companiei; capacitatea de adaptare la noutate; provocarea cererii; gradul de integrare în piaţă; capacitatea de a prospecta; prognozele proprii; capacitatea de diversificare a ofertei etc. Din capitalul intelectual mai pot face parte tehnologiile de fabricare ("know-how"), proiectele în derulare, procedurile de organizare internă, invenţiile şi inovaţiile, diverse reţete deţinute de firme şi orice alte bunuri produse prin inteligenţa angajaţilor acestora. După evaluarea bunurilor, vor rezulta mai mulţi indicatori, care vor fi trecuţi, succesiv, în registre de modelare (econometrică, statistică, standardizare etc.), apoi de simulare şi de aplicare. "Va trebui să avem o legislaţie care să permită instituţionalizarea capitalului intelectual ca bun tangibil. Cand vor avea putere de circulaţie juridică, bunurile componente ale capitalului intelectual vor putea fi active integrate în mecanismele economiei de piaţă, inclusiv prin listarea pe bursele de valori", au mai spus specialiştii. Model de calcul pentru competitivitatea firmelor Lectorul Cristiana Tudor-Soare a prezentat, la întrunirea de ieri a Grupului Manecognitiva, un model economic prin care se evidenţiază relaţia dintre inovare şi competitivitatea firmelor, acesta fiind un capitol important în evaluarea capitalului intelectual. Modelul conţine o serie de indicatori privind inovarea, competitivitatea şi factorii stimulatori pentru utilizarea eficientă a inovării, pe care le vom prezenta pe larg, într-o abordare viitoare. Cristiana Tudor-Soare redactează, în prezent, o colecţie de cărţi din categoria "Business" pentru întreprinzători. Valorificarea capitalului intelectual este deosebit de intensivă în firmele din ţările nordice (în special Danemarca şi Suedia), conceptul fiind în curs de implementare şi în mediul de afaceri din SUA. De altfel, firmele din America au ca model al capitalului o "tabelă de stabilitate" din care fac parte bunurile de natură intelectuală din patrimoniu. În vederea consacrării pe plan mondial a acestui nou concept, grupul de reflecţie pregăteşte organizarea primului congres mondial "Manecognitiva - noua diviziune internaţională a muncii", avand ca temă centrală capitalul intelectual al companiilor. Evenimentul se va desfăşura în Romania, la 17 septembrie 2008, sub auspiciile UNESCO. Criterii de evaluare a componentelor capitalului intelectual - Notorietatea produsului rezultat din utilizarea bunurilor intangibile; - Portofoliul de clienţi, actuali sau potenţiali; - Invenţiile pe care le încorporează produsul; - Furnizorii tradiţionali; - Resursele umane - Profitul posibil, rezultat în urma valorificării produsului...