Oamenii de stiinta si filosofii ramin optimisti in privinta viitorului: progresul tehnologic va rezolva cele mai multe probleme cu care se confrunta azi umanitatea. Raspunzind la o intrebare pusa de revista electronica „The Edge“ la sfirsitul anului trecut, mai mult de 160 de ginditori din diverse domenii si-au exprimat parerile cu privire la ce ne rezerva viitorul. Cu toate ca, pina acum, oamenii nu au reusit sa gaseasca rezolvari pentru prea multe dintre problemele majore cu care se confrunta civilizatia contemporana, situatia nu pare sa fi redus optimismul oamenilor de stiinta, al filosofilor si al celorlalti membri ai comunitatii academice anglo-saxone, care au dat curs invitatiei lansate de publicatia mentionata, preluata de cotidianul britanic „The Guardian“. Criza energetica , incalzirea globala, proliferarea conflictelor etnice, pericolele legate de terorism si fundamentalism sau persistenta saraciei in tarile din lumea a treia nu ii sperie prea mult pe savantii interogati. Tehnologia si fanatismul Atitudinea generala a comunitatii stiintifice nu pare a se fi schimbat prea mult, fiind in continuare caracterizata de o buna doza de incredere in progresul tehnologic, in ideea ca acumularea cunostintelor in varii domenii va duce, treptat, la eliminarea celor mai multe motive de ingrijorare de astazi, ca si in viziunea globala, conform careia stiinta si tehnologia sint capabile sa rezolve toate problemele umanitatii. Astfel, filosoful Daniel Dennett, profesor de stiinte ale cognitiei si sustinator al unei viziuni naturaliste asupra omului si a lumii, considera ca noile tehnologii vor avea un asemenea impact asupra civilizatiei, incit, in urmatorii 25 de ani, religia isi va pierde complet influenta asupra oamenilor, cel putin in forma sa actuala. Internetul si telefonia mobila se vor generaliza si vor face ca informatia sa circule mult mai liber si mai repede, ceea ce va duce la disparitia fanatismului religios si a intolerantei. Stiinta va cistiga razboiul cu religia O asemenea concluzie ar putea parea hazardata, date fiind observatiile legate de cele mai recente forme de fundamentalism: noile tehnologii sint folosite ca un instrument comod de multi adepti ai islamismului, de exemplu, fara ca acest lucru sa le afecteze viziunea generala asupra lumii sau optiunile etice. Cu toate acestea, savantii sint de parere ca, treptat, conceptiile religioase vor deveni desuete peste tot in lume, fiind inlocuite de o vasta teorie stiintifica unificata. „Fizicienii din specia noastra vor duce la indeplinire visul lui Einstein si vor descoperi teoria ultima despre intregul univers, inainte ca niste fiinte superioare care au evoluat in alta lume sa intre in contact cu noi si sa ne dezvaluie secretul“, speculeaza biologul Richard Dawkins de la Universitatea din Oxford. „Iluminarea stiintifica ultima va da atunci mult asteptata lovitura de moarte religiei si celorlalte superstitii juvenile“, conchide, nu tocmai modest, Dawkins. Disparitia violentei Psihologul Steven Pinker, de la Universitatea Harvard , este de parere ca in viitor violenta de orice fel va cunoaste un declin si isi argumenteaza pronosticul sustinind ca aceasta a si fost tendinta de pina acum a umanitatii. In plus, chiar si acolo unde anumite forme de violenta persista, ele sint condamnate, iar aceasta evolutie pare a se datora tot progresului tehnologic, care „intareste retelele de cooperare si schimb, facindu-ni-i pe ceilalti mai utili vii decit morti“. Dintr-o alta perspectiva, psihologul John Gottman face aceeasi prognoza, bazindu-se pe ideea ca, treptat, principalii promotori ai unui comportament violent, care sint la ora actuala barbatii, vor renunta la implicarea in asemenea practici, incepind sa se ocupe din ce in ce mai des de copii - o sarcina care revenea in mod traditional femeilor. Optimism moderat, probleme punctuale Multe dintre raspunsuri isi pastreaza, totusi, un caracter cit de cit realist, limitindu-si optimismul prognozelor la domenii si probleme mult mai specifice. Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, considera ca in viitor detectarea timpurie, la copii, a unor dificultati legate de scris, citit sau de invatare si descoperirea unor noi modalitati de a combate asemenea dificultati vor juca un rol important. Simon Baron-Cohen, psiholog la Universitatea din Cambridge, arata, la rindul sau, ca era digitala deschide noi posibilitati in tratarea persoanelor care sufera de autism. Iar Gloria Origgi, filosof si cercetator la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, crede ca din ce in ce mai pronuntata tendinta de integrare si de amestec al diverselor culturi in Europa este un motiv de optimism, noua generatie de europeni cuprinzind multi indivizi care vorbesc mai multe limbi, au trait in mai multe tari si au, drept urmare, o mai mare disponibilitate de a invata, de a intelege si de a depasi bariere.